Germania acuză Ucraina că a ordonat operațiunea de sabotare a gazoductului Nord Stream

Germania acuză Ucraina că a ordonat operațiunea de sabotare a gazoductului Nord Stream
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum

Autorităţile ucrainene sunt cele care au comandat sabotarea gazoductelor ruso-germane Nord Stream la scurt timp după invazia rusă a Ucrainei, a acuzat joi Parchetul german, la o zi după punerea sub acuzare a unui prim suspect.

Suspectul, împreună cu alţi militari, a elaborat, la cererea autorităţilor ucrainene, un plan menit să distrugă conductele de gaz Nord Stream 1 şi Nord Stream 2″, a precizat Parchetul într-un comunicat, reamintind că aceste conducte submarine au fost sabotate cu explozibili în septembrie 2022, relatează AFP.

Acuzatul fusese arestat pe 21 august 2025 în Italia, apoi extrădat în septembrie din Italia în Germania. Identificat la acea vreme sub numele de Serhii Kuzneţov, acesta a afirmat că, la momentul faptelor şi până în 2023, a fost comandant în armata ucraineană şi a susţinut că se afla în Ucraina în momentul sabotajului.

Potrivit acuzării, suspectul şi complicii săi (scafandri, căpitanul şi pirotehnistul) au închiriat un iaht în Germania şi s-au îndreptat spre insula daneză Bornholm. De acolo, echipa sa a fixat încărcături explozive pe conducte, înainte de a le activa şi de a distruge gazoductele.

"Obiectivul era de a împiedica pe termen lung livrările de gaz prin conducte şi de a face în aşa fel încât Rusia să nu mai poată utiliza veniturile provenite din comerţul cu gaz natural pentru a-şi finanţa efortul de război", menţionează Parchetul.

Nord Stream 2 nu era încă în funcţiune la momentul respectiv. Nord Stream 1 furniza, înainte de invazia rusă a Ucrainei, "aproximativ jumătate din necesarul anual de gaze naturale" al Germaniei, reaminteşte comunicatul.

Berlinul a fost criticat pentru Nord Stream, lansat în 2011, deoarece conductele au sporit dependenţa energetică a Europei faţă de o ţară ostilă. După invazie, UE a fost nevoită, de altfel, să pună capăt majorităţii importurilor sale de hidrocarburi ruseşti, ceea ce a dus la o creştere vertiginoasă a costurilor energiei.

Ucraina nu şi-a recunoscut niciodată responsabilitatea pentru sabotaj, dar nici nu şi-a ascuns satisfacţia, considerând legitim orice atac capabil să slăbească capacitatea Kremlinului de a-şi finanţa războiul.

Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google