Agențiile de spionaj ostile vizează tot mai mult instituțiile statului, dar și universitățile și companiile occidentale, avertizează David Vigneault, fost director al Serviciului Canadian de Informații pentru Securitate (CSIS).
Într-un interviu acordat The Guardian, primul după plecarea sa din funcție, Vigneault spune că o recentă tentativă „la scară industrială” a Chinei de a fura tehnologii emergente dovedește că universitățile trebuie să fie mult mai vigilente.
„Linia frontului s-a mutat, de la a fi concentrată pe informații guvernamentale la inovația din sectorul privat, inovație în cercetare și universități”, a spus el.
Beijingul ar folosi atacuri cibernetice, agenți infiltrați și recrutări în mediul academic pentru a obține tehnologii sensibile, cu scopul de a le converti în aplicații militare. „Sistemul este construit astfel încât, într-un mod foarte sistematic, să extragă aplicațiile militare ale acestor noi inovații, pentru a le introduce apoi în producție pentru Armata Populară de Eliberare”, spune Vigneault.
Potrivit fostului șef al spionajului canadian, China urmărește de ani de zile un program amplu de modernizare militară, după ce a fost „îngrozită” de rapiditatea cu care armata SUA a ocupat Irakul în 2003. Beijingul a decis să investească în „capacități asimetrice” și să fure cât mai mult know-how tehnologic din Occident. „Fiind o organizație care nu trebuie să se îngrijoreze de ciclul electoral la fiecare patru ani, au avut capacitatea de a privi lucrurile dintr-o perspectivă pe termen foarte lung”, spune el.
CSIS a concluzionat că China s-a amestecat în alegerile canadiene din 2019 și 2021, un episod care a dus la controverse politice privind modul în care agenția ar fi avertizat oficialii.
Dar, în privința accesării ilegale a cercetărilor, Vigneault consideră că întreaga societate trebuie implicată: nu doar politicienii, ci și mediul academic și sectorul privat.
Fostul director CSIS, care a părăsit funcția în iulie anul trecut și lucrează acum la compania americană Strider, afirmă că a văzut „întregul spectru” al tentativelor de spionaj – de la atacuri cibernetice la infiltrări directe: „Oameni care sunt infiltrați în programe, obțin informațiile și le dau mai departe.” Recrutarea personalului universitar s-ar face fie din naivitate, fie din motive ideologice, fie din lăcomie.
A fost convins că Rusia va ataca
Reflectând asupra mandatului său, Vigneault spune că acesta a coincis cu trecerea de la lupta împotriva terorismului la competiția între marile puteri.
În 2022, înaintea invaziei Ucrainei, Canada ar fi avut acces la „aproape toate” informațiile obținute de SUA și Marea Britanie despre planurile lui Vladimir Putin. Informațiile au fost „excepționale”, iar el nu a avut „nici cea mai mică îndoială” că Rusia va ataca.
Vigneault consideră că unele servicii europene nu au anticipat invazia din cauza dependenței energetice de Rusia. Temerea de „costul politic sau economic al încercării de diversificare a resurselor înainte de invazie” a făcut mai ușoară autoamăgirea că atacul nu va avea loc. „Am văzut acest lucru în Germania, care ulterior a trebuit să-și reorienteze o mare parte din energie”, a spus el.
Deși Canada se confruntă acum cu retorica ostilă și tarifele impuse de SUA, fostul șef CSIS pledează pentru pragmatism, combinat cu investiții în capabilități suverane. „Datele vor fi absolut critice. Așadar, cum te asiguri că ai un anumit nivel de suveranitate asupra datelor tale pentru a-ți proteja cetățenii, securitatea națională?”
El spune că dezvoltarea unor centre de date situate pe teritoriul național este esențială: „Îți permite să controlezi informația și să nu fii la mila unei companii care ar putea avea obligații legale de a împărtăși aceste informații înapoi către SUA.”
G.P.