De ce a luat Piedone 4 ani de pușcărie în dosarul Colectiv – motivarea instanței (Document)

De ce a luat Piedone 4 ani de pușcărie în dosarul Colectiv – motivarea instanței (Document)

În dosarul Colectiv, Cristian Popescu Piedone a fost condamnat la 4 ani de închisoare pentru o faptă de abuz în serviciu legată de emiterea autorizației pentru SC Club SRL. După executarea pedepsei principale, timp de 5 ani nu va putea fi ales în funcții publice, nu va putea să fie numit demnitar sau la conducerea unei instituții publice.

Piedone a fost însă achitat pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu, în legătură cu autorizația emisă pentru SC Noran Prompt SRL, fapta nefiind prevăzută de legea penală.

Motivarea semnată de judecătorii Adina Pretoria Dumitrache și Andrei Viorel Iugan are 1.093 de pagini, partea care se referă la primarul Piedone începe la pagina 875. Documentul integral, obținut de rejust.ro, îl găsiți la finalul articolului.

Acuzația concretă este că Piedone a eliberat cele două autorizații de funcționare fără a solicita autorizația PSI.

„Nimeni nu contestă că patronii spațiilor respective trebuiau să dețină autorizație PSI, însă tragerea la răspundere penală a celor patru inculpați-funcționari publici din cadrul Primăriei Sector 4 București poate interveni exclusiv în ipoteza existenței unei prevederi legale care să-i oblige pe aceștia să ceară autorizația PSI pentru eliberarea autorizației de funcționare.”

Judecătorii fac trimitere pe larg la Decizia CCR referitoare la abuzul în seriviciu, potrivit căreia infracțiunea nu poate fi comisă decât cu încălcarea unei prevederi exprese din legislația primară, adica lege emisă de Parlament sau OUG.

Condiția a fost îndeplinită pentru că societățile Noran și Colectiv aveau și activitate de restaurant și bar, potrivit codului CAEN.

„Potrivit art. 268 alin.5-6 Cod Fiscal, Comercianţii a căror activitate se desfăşoară potrivit Clasificării activităţilor din economia naţională - CAEN, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 656/1997, cu modificările ulterioare, în clasa 5530 - restaurante şi 5540 - baruri, datorează bugetului local al comunei, oraşului sau municipiului, după caz, în a cărui rază administrativ teritorială se află amplasată unitatea sau standul de comercializare, o taxă pentru eliberarea/vizarea 892 anuală a autorizaţiei privind desfăşurarea activităţii de alimentaţie publică. (…)

Autorizaţia privind desfăşurarea activităţii de alimentaţie publică, în cazul în care comerciantul îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, se emite de către primarul în a cărui rază de competenţă se află amplasată unitatea sau standul de comercializare. Raportat la această dispoziție legală, Curtea constată că autorizația de funcționare putea fi eliberată doar în ipoteza în care comerciantul îndeplinea toate condițiile prevăzute de lege, respective acesta avea toate autorizațiile și avizele impuse de lege, inclusiv autorizația PSI.”

Că Piedone știa acest lucru arată propriile declarații făcute presei și reținute de instanță:

„Necesitatea autorizației PSI pentru eliberarea autorizației de funcționare a fost menționată și de primarul Cristian Popescu Piedone într-un interviu acordat a doua zi după incendiu (disponibil la adresa https://www.youtube.com/watch?v=uUVH6dnYx60documentarul Colectiv, Negru pe alb, intervalul 2:30-2:44).

Acesta a arătat că ″acordul de funcționare însumează toate acordurile de la toate instituțiile abilitate să dea autorizațiile de funcționare: alimentație publică, norme PSI ș.a.m.d.″ Referirea la acordul de funcționare este improprie, acesta referindu-se în realitate la autorizație, nu la acord.”

Pentru autorizația acordată Noran SA, însă, Piedone a fost achitat, pentru că lipsește un element constitutiv al infracțiunii - urmarea imediată.

"Cu privire la eliberarea autorizației SC Noran Prompt lipsește urmarea imediată nefiind dovedită vătămarea intereselor legitime ale Sectorului 4 al municipiului Bucureşti sau punerea permanent în pericol a vieţii, sănătăţii, integrităţii corporale a persoanelor, angajaţilor care s-au aflat în incinta spațiului respective.

A accepta că eliberarea fără respectarea prevederilor legale a unei autorizațîi de funcționare crează în mod automat o punere în pericol a vieții, sănătăţii, integrităţii corporale a tuturor persoanelor care se află în acel spațiu înseamnă a transforma în mod automat infracțiunea de abuz în serviciu într-o infracțiune de pericol abstract. De asemenea, o astfel de concluzie ar conduce la concluzii inacceptabile pentru societatea în care trăim.

Este de notorietate că cea mai mare parte a instituțiilor publice, spitale, școli ș.a.m.d. funcționează fără autorizație PSI. A accepta concluziile Parchetului ar însemna că toți conducătorii acelor persoane juridice comit zilnic infracțiunea de abuz în serviciu, deoarece pun în pericol viața tuturor persoanelor care se află în aceste spații. De asemenea, orice angajat care își desfășoară activitatea în astfel de spații ar putea să refuze să muncească argumentând că viața îi este pusă în pericol”, arată judecătorii.

Instanța a explicat și de ce a respins susținerea procurorului cum că infracțiunea de abuz în serviciu poate avea ca urmare imediată moartea sau vătămarea unei persoane.

„În situația în care un funcționar, prin încălcarea îndatoririlor de serviciu, provoacă moartea unei persoane, acesta va răspunde pentru o infracțiune contra vieții, putându-se reține în sarcina inculpatului și o infracțiune de serviciu, însă exclusiv dacă poate fi identificată vreuna dintre urmările prevăzute de art. 297 C.pen., care în niciun caz nu poate fi moartea sau vătămarea unei persoane.

Prin urmare, dacă Parchetul ar fi apreciat că cei trei inculpați ar fi provocat moartea și vătămarea corporală a persoanelor din Clubul Colectiv ar fi trebuit să dispună trimiterea în judecată a acestora și pentru infracțiuni contra vieții și/sau contra integritățîi corporale".