Guvernul a adoptat bugetul pentru 2026. Bolojan: Reflectă posibilitățile reale ale României (Video)

Guvernul condus de Ilie Bolojan a adoptat joi proiectul bugetului de stat pentru 2026, document care urmează să intre în dezbaterea Parlamentului, unde sunt așteptate negocieri și posibile modificări în coaliție.

Executivul a aprobat în aceeași ședință și creșterea salariului minim pe economie. Informaţii anterioare arătau că salariul minim brut va crește de la 4.050 lei la 4.325 lei începând cu 1 iulie 2026, o majorare de 275 de lei. Asta înseamnă că angajații iau în plus în mână doar 119 lei, iar statul este cel care câștigă mai mult, din impozite şi contribuţii mai mari.

Totodată, Guvernul a adoptat și prelungirea schemei de sprijin pentru transportatori, în contextul presiunilor economice generate de conflictul din Orientul Mijlociu și de volatilitatea prețurilor la energie

În conferința de presă de după ședință, premierul și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, au prezentat principalele coordonate ale bugetului, pe care îl descriu drept unul „realist”, construit într-un context economic complicat și cu spațiu fiscal limitat.

Guvernul a transmis că documentul reflectă atât prioritățile economice ale României, cât și limitele bugetare într-un context economic complicat.

În conferința de presă, premierul a răspuns și la întrebări privind negocierile politice din coaliție, posibilele modificări ale bugetului în Parlament, scenariile privind sprijinul pentru populație și agricultori în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu, precum și măsurile pe care Guvernul le analizează pentru a limita creșterea prețurilor la energie și carburanți.

Întrebat despre impactul tensiunilor din Orientul Mijlociu asupra economiei, Guvernul a admis că analizează mai multe scenarii privind evoluția prețului la carburanți și posibile măsuri de sprijin pentru populație și agricultori.

Spotmedia a transmis, în format LIVE TEXT, declarațiile făcute după ședința de Guvern:

Ilie Bolojan, premierul României:

• Am adoptat toate proiectele care au permis adoptarea bugetului și trimiterea la Parlament mâine dimineață în vederea dezbaterii și adoptării.
• A fost aprobată ordonanța pentru simplificare și debirocratizare. Cuprinde trei reforme.
• La investiții mari avem o comisie pentru examinarea investițiilor străine. Suntem în situația în care am ridicat pragul la 5 milioane de euro, deci vor fi mult mai puține companii care vor trece pe la comisie. Am clarificat care sunt domeniile sensibile. A fost redus termenul de avizare substanțial.
• A doua reformă, de simplificare pe mediu. Aici principalele elemente țin de reducerea unor termene, pentru depunerea documentelor, pentru decizia de încadrare etc. Și aici va fi introdus un sistem informatic în care documentele vor putea fi depuse.
• Al treilea domeniu este legat de securitatea la incendiu. Se va face o avizare mai rapidă, bazată pe riscuri, în care numărul de proiecte care vor fi depuse se va reduce cu peste 40%, pentru că a fost eliminată obligativitatea obținerii acestui aviz pentru categoriile de risc scăzut.
• Măsurile vor reduce timpii și costurile administrative ale firmelor. Vor fi un cârlig pentru atragerea de investiții în România.
• Bugetul de stat a fost adoptat într-o perioadă complicată atât din punct de vedere al dobânzilor, cât și din punct de vedere al creșterii prețurilor la combustibil. Am propus un buget echilibrat, care are câteva provocări. Una din cele mai importante a fost să reducem deficitul bugetar și practic este primul pas important în care reintrăm în traiectoria asumată acum 3-4 ani de zile pentru reducerea deficitului, după derapajul din anii trecuți.
• Reducerea deficitului este o provocare. Trebuie să ne reducem cheltuielile cu zeci de miliarde, ceea ce nu este foarte ușor, dar forma în care este propus urmărește atingerea acestui obiectiv.
• O altă provocare importantă, reducerea deficitelor în condițiile în care nu putem reduce bugetele de investiții. Este un an de final de perioadă de absorbție, PNRR se închide la final de august, practic anul acesta bugetele de investiții vor fi mai mari decât anul trecut.
• O altă provocare ține de reducerea de cheltuieli. În pachetul de reformă în administrație aveam o reducere care este prevăzută la 10% în administrația din România. Va fi o provocare să reducem aceste cheltuieli.
• O altă componentă importantă este partea de relansare economică. Acest buget, în modul în care este construit, având predicții moderate, asigură un sistem în care avem predictibilitate în zona economică. Prin pachetul de relansare, care va intra treptat în vigoare, prin pachetul de simplificare administrativă, putem să creăm condiții pentru reașezarea economiei pe baze cât mai corecte.

Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor:

• Cel mai important elemenr al bugetului de stat pe 2026 se referă la faptul că ne-am dorit de la bun început să fie realist, corect. Acestea au fost principiile prin care am construit bugetul de stat pe 2026.
• PIB-ul de la care am plecat este de 2.045,2 miliarde de lei, cu o creștere prognozată de 1%, o inflație de 6,5% pentru anul 2026.
• Ca element important, aș menționa investițiile. Am reușit să asigurăm un spațiu pentru investiții de aproximativ 164 de miliarde, o creștere semnificativă de la cele 138 de miliarde investiții publice în 2025. Cea mai mare parte a acestor investiții e de fapt o creștere a fondurilor europene. Acest buget mizează pe acest spațiu pe care îl creează pentru fondurile europene, în special pentru PNRR.
• Am avut de acomodat pentru bugetul anului 2026 o creștere la dobânzi de aproximativ 10 miliarde de lei și o creștere a componentei de apărare de aproximativ 6 miliarde de lei, dar în același timp asigurând scăderea deficitului în termenii agreați cu Comisia.
• Realizăm, practic, un mare pas înainte, mizând pe ieșirea din procedura de deficit excesiv în orizontul anului 2029. Scăpăm de această ștampilă pe care am purtat-o aproape 10 ani de zile. Este foarte așteptat de piețe, de Comisie, de români, de autoritățile locale, pentru care acest buget înseamnă un plus.
• 7 miliarde de lei în plus pentru autoritățile locale. Sunt și mii de proiecte din PNRR foarte importante în acest an.
• Într-adevăr, sunt și riscuri. Sunt riscuri pe care trebuie să le evaluăm în privința conflictului din Orientul Mijlociu. Nu știm ce impact va avea, încotro se vor îndrepta lucrurile. Putem să luăm în calcul o creștere moderată a inflației. Vom avea date inclusiv de la BNR la finalul acestei luni.
• Noi credem că parametrii esențiali de la care am pornit sunt prudenți.

Răspunsuri la întrebări:

Dacă Guvernul are de unde să acopere cele 3,4 miliarde cerute de PSD, față de cele 1,7 miliarde prevăzute în proiect, și dacă o astfel de modificare ar da peste cap bugetul:

• Ilie Bolojan: În mod normal, în timpul dezbaterilor parlamentare apar amendamente. Cum s-a întâmplat în fiecare an, parlamentarii vor veni cu propuneri de modificare. Acestea, dacă sunt într-o anvelopă rezonabilă, nu creează probleme majore la buget. Dacă se creează dezechilibre majore, nu facem decât repetăm greșeală din anii trecuți. Fiecare partid poate să facă propunerile pe care le crede de cuviință.

• Așa cum știți, prin proiectul de buget, sumele care sunt dedicate pentru sprijinul vârstnicilor noștri, care nu puteau fi asigurate din fonduri europene cum s-a întâmplat anul trecut, de exemplu, au fost prinse în bugetul de stat. Pentru alte propuneri, care țin de alte forme de sprijin cu caracter social, există o disponibilitate din fondul social european. Pot fi găsite soluții pentru ca aceste servicii sociale să fie asigurate din fonduri europene. Unde nu se poate, am alocat direct din buget. Sunt acoperite toate cheltuielile Ministerului Muncii pentru proiectele în vigoare.

Despre scenariul potrivit căruia PSD ar putea susține adoptarea bugetului, dar apoi ar retrage sprijinul pentru actualul Guvern:

• Ilie Bolojan: Cred că de câteva luni de zile aveți acest tip de discuții. Am răspuns de nenumărate ori. Cea mai importantă miză este să avem acest buget adoptat. Este baza funcționării țării și este un semnal pentru piețe, companii. Dacă un partid din coaliție nu este mulțumit de modul de funcționare a coaliției, are posibilitatea să inițieze moțiuni de cenzură. Indiferent cine este premier și cine este în guvernare, trebuie să fim conștienți că stabilitatea politică este un element important, mai ales în astfel de vremuri.

Despre alte măsuri de sprijin pe care Guvernul le ia în calcul pentru populație și agricultori, în contextul războiului din Orient, după prelungirea ajutorului pentru transportatori:

• Alexandru Nazare: Era absolut necesară prelungirea schemei și adiționarea cuantumului, de aceea am ajuns la 85 de bani, ca să acoperim mare parte din această creștere la combustibili astfel încât transportatorii, mii de firme românești, să beneficieze de acest sprijin. Schema este gândită cu actualizare la fiecare trei luni.
• O schemă similară funcționează și la Ministerul Agriculturii și este în procedură de reactualizare.

Despre scenariile analizate de Guvern privind evoluția prețului la carburant, în contextul războiului din Orientul Mijlociu, și despre posibilitatea menținerii compensării de 50 de bani la pompă:

• Ilie Bolojan: Trebuie să fim cât se poate de realiști și de corecți cu românii. Conflictul din Orient a perturbat puternic lanțul de transport al țițeiului, lanțul de transport al combustibililor care erau procesați de rafinăriile din zonă. Avem în toate piețele din lume creșteri de prețuri pe care le vedem în toate benzinăriile. Sunt lucruri care depind de noi, unde trebuie să intervenim, și lucruri care nu depind de noi, unde trebuie să ne adaptăm.
• Unde România a avut resurse, cum este componenta de gaz, am luat decizia corectă și practic nu am mai permis creșterea prețurilor la gaz. De anul viitor va fi o cantitate suplimentară exploatată din Marea Neagră.
• În ceea ce privește celelalte hidrocarburi, țițeiul și derivatele benzină și motorină, aici importăm peste două treimi din cantitate, cea mai mare parte este din importuri. Având în vedere creșterile de prețuri de pe piețele internaționale, dacă facem o comparație cu piața noastră, vedem că prețurile din România au crescut, e adevărat, dar într-o manieră ponderată.

Despre posibilitatea reducerii accizei la carburanți ca scenariu pentru temperarea creșterii prețurilor:

• Ilie Bolojan: Nu îmi place să speculez. E bine să fim rezervați, să nu acționăm ca niște piromani economici. Ce vom face va fi în limita spațiului fiscal pe care îl avem.

Despre faptul că, deși bugetul MAE pare mai mare pe hârtie față de 2025, raportul Ministerului Finanțelor indică o scădere reală de peste 5% față de cheltuielile efective din 2025 și despre impactul acestei situații asupra politicii externe și funcționării misiunilor diplomatice:

• Ilie Bolojan: Un element care trebuie avut în vedere de toate ministerele este reducerea cheltuielilor de personal. În mod evident acest buget în ansamblu în general vine cu o frână a acestor cheltuieli peste tot și consider că MAE se poate descurca și în condițiile în care avem acest buget, oferind în același timp reprezentarea diplomatică corespunzătoare a țării și asigurând serviciile consulare de bază pentru cetățenii României.

Despre pachetul de măsuri sociale cerut de PSD – de 3,4 miliarde de lei – și despre disputa din coaliție privind finanțarea acestuia, inclusiv posibilitatea folosirii fondurilor europene:

• Ilie Bolojan: La discuțiile cu doamna Ursula von der Leyen nu s-a discutat pachetul de solidaritate.

Despre disponibilitatea de a accesa fonduri europene pentru finanțarea pachetului de măsuri sociale:

• Ilie Bolojan: Fondul social european a fost discutat cu doamna comisar Mînzatu. Pe componenta de vouchere pentru pensionari, unde România a ajuns la o pondere de 17% din programul nostru, nu mai pot exista creșteri. Toată suma este prinsă în buget.

Despre creșterea cu 13,8% a bugetului SRI și motivele pentru care această instituție primește mai multe fonduri, în timp ce bugetul MAE este restrâns:

• Ilie Bolojan: Abordarea este simplistă și strict contabilă. Sunt ministere sau autorități care și-au crescut bugetele pentru că beneficiază de anumite linii de finanțare, de exemplu MApN și MT. Și SRI are programe atât pe fonduri europene, cât și pe componenta de SAFE. De exemplu achiziție de elicoptere de tip utilitar.

Despre noua lege a salarizării pregătită de Guvern și despre impactul modificării privind impozitul pe venit din declarația unică pentru profesiile liberale, inclusiv sumele estimate la buget și efectele asupra veniturilor primăriilor:

• Alexandru Nazare: Știți foarte bine că a fost un angajament pe care și l-au luat Guvernul și coaliția, anul trecut, când a trebuit să îndeplinim jaloane legate de impozitarea proprietății. Am decis să nu lucrăm pe componenta esențială a formulei de echilibrare, dar în schimb am ales pentru anul 2026 ca declarația unică să fie virată în conturile bugetului de stat. Autoritățile locale primesc chiar și în aceste condiții aproximativ 7 miliarde în plus față de anul trecut.
• Ilie Bolojan: Referitor la salarizarea unică, este un angajament în PNRR, este în responsabilitatea Ministerului Muncii. Sunt convins că se lucrează la pregătirea acestui pachet în așa fel încât până în vară să avem pachetul de salarizare unică. În ultimii 20 de ani, am mai încercat salarizări unice, dar n-au rezistat foarte mult, pentru că în permanență s-a intervenit pe ele. Trebuie să gândim un pachet de salarizare care să intre etapizat, în timp, pentru că nu poate intra de pe o zi pe alta. N-ai cum să corectezi imediat dezechilibrele acumulate în toți acești ani.

Despre posibilitatea demisiei în cazul în care bugetul va fi modificat substanțial în Parlament sau nu va trece de vot:

• Ilie Bolojan: Va trece de vot și sunt convins că va rămâne un buget echilibrat, care este gândit în mod corect. Ar fi iresponsabil să repetăm greșelile din anii trecuți. Îmi e greu să fac prognoze.

Despre posibilitatea unui scenariu de guvernare fără USR:

• Ilie Bolojan: Iau în calcul că acest buget va fi votat de Parlament.

Undă verde de la PSD

PSD a anunţat joi că va aviza, cu obiecţii, proiectul de buget, pentru a depăşi blocajul provocat de premierul Bolojan, arătând că mutarea dezbaterii la nivel parlamentar va permite partidelor din coaliţie să transpună toate elementele respinse în mod nejustificat.

Astfel, social-democraţii intenţionează să adopte măsurile propuse de formaţiune prin intermediul amendamentelor depuse în Parlament, la proiectul de buget.

Ce prevede bugetul pentru 2026

Proiectul bugetului pe 2026 a fost publicat de Ministerul Finanţelor în transparenţă.

Deficitul bugetar pentru 2026 este estimat la 6,2% din PIB, fiind proiectat să scadă la 5,1% din PIB în 2027, veniturile totale cresc la 36 % din PIB faţă de anul trecut, iar cheltuielile cresc cu aproximativ 55,5 miliarde lei, conform proiectului bugetului de stat pe 2026 făcut public marţi de Ministerul Finanţelor.

De asemenea, bugetul pentru investiţii creşte cu aproape 25,6 miliarde lei faţă de anul trecut, ceea ce ridică ponderea acestora la peste 8% din PIB, faţã de 7,2% în anul precedent.

Ministerul Finanţelor anunţă că, pentru 2026 proiectul de buget propune o formulă mai echitabilă şi mai predictibilă de finanţare a Capitalei, propunând crearea unui fond la dispoziţia Consiliului General al Municipiului Bucureşti, destinat finanţării serviciilor publice generale de la nivelul Municipiului Bucureşti, pentru asigurarea cofinanţării proiectelor de infrastructură şi pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală.

• Cine câștigă și cine pierde din bugetul pe 2026: Autoritățile locale și construcțiile, printre beneficiari

Premierul Ilie Bolojan a declarat că Guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar, să menţină un nivel ridicat al investiţiilor, să gestioneze costul ridicat al dobânzilor, să eficientizeze administraţia publică şi, în acelaşi timp, să pună economia pe baze mai sănătoase.

”Ministerul de Finanţe a publicat proiectul de buget. Ne propunem ca până la sfârşitul săptămânii să fie aprobat de Guvern şi trimis Parlamentului pentru adoptare. Bugetul pentru acest an este construit într-un context economic dificil şi trebuie să răspundă simultan mai multor provocări”, a afirmat Bolojan.