Guvernul a publicat proiectul bugetului pentru 2026, care încearcă să echilibreze două obiective dificile: reducerea deficitului bugetar și continuarea investițiilor publice. Documentul arată o economie care va depăși pragul de 2.000 de miliarde de lei PIB, dar și un stat care încearcă să țină sub control cheltuielile, în special cele legate de salarii și pensii.
În acest context, proiectul de buget conturează clar câțiva câștigători și câțiva perdanți. Investițiile publice și proiectele finanțate din fonduri europene primesc sume record, în timp ce pensiile și salariile din sectorul public rămân înghețate.
Investițiile publice – marele pariu al bugetului
Principalul câștigător al bugetului pentru 2026 este capitolul investiții. Cheltuielile pentru proiecte publice ajung la aproximativ 163,8 miliarde de lei, echivalentul a peste 32 de miliarde de euro, cu aproape 25,6 miliarde de lei mai mult decât anul trecut.
Investițiile ajung astfel la peste 8% din PIB, față de 7,2% în anul precedent, un nivel record pentru România.
Cea mai mare parte a banilor provine din fonduri europene, care depășesc 110 miliarde de lei, adică aproximativ două treimi din totalul investițiilor.
Bugetul integrează finanțări din politica de coeziune, din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și din instrumentul european SAFE pentru consolidarea capacităților de apărare.
Guvernul mizează pe aceste proiecte pentru a susține creșterea economică, într-un an în care consumul ar putea încetini.
Autoritățile locale primesc mai mulți bani
Administrațiile locale sunt un alt beneficiar important al bugetului.
Resursele totale pentru autoritățile locale ajung la 86,4 miliarde de lei, cu aproximativ 7,4 miliarde de lei mai mult decât în 2025.
În plus, aproximativ 27,7 miliarde de lei din TVA sunt transferate către bugetele locale pentru finanțarea unor servicii precum protecția copilului, transportul elevilor sau programe educaționale.
Proiectul de buget introduce și o formulă nouă de finanțare pentru București, prin crearea unui fond la dispoziția Consiliului General al Capitalei, destinat cofinanțării proiectelor de infrastructură și programelor de dezvoltare locală.
Construcțiile, marele beneficiar indirect al investițiilor
Sectorul construcțiilor ar putea fi unul dintre principalii beneficiari indirecți ai bugetului pentru 2026, în condițiile în care investițiile publice cresc puternic.
Prognoza macroeconomică citată de Profit.ro indică faptul că sectorul construcțiilor va fi cel mai dinamic din economie în 2026, cu o creștere estimată de aproximativ 4,1%, susținută de proiectele de infrastructură finanțate din fonduri europene și din bugetul public.
În schimb, industria și serviciile ar urma să aibă o evoluție mult mai modestă, cu avansuri estimate la 0,5% și 0,4%.
Per ansamblu, economia ar urma să crească cu aproximativ 1% în 2026, potrivit scenariului macroeconomic pe care este construit bugetul.
Pensionarii și bugetarii – printre cei afectați
Pe de altă parte, proiectul de buget arată că statul încearcă să limiteze creșterea cheltuielilor curente.
Pensia publică rămâne înghețată, punctul de referință utilizat pentru calculul pensiilor fiind menținut la 81 de lei, același nivel ca în 2025.
În același timp, salariile din sectorul public sunt menținute la nivelul lunii decembrie 2025. Măsura se aplică atât salariilor de bază, cât și sporurilor, indemnizațiilor și altor beneficii salariale.
Proiectul prevede, de asemenea, că în 2026 nu vor fi acordate prime sau bonusuri suplimentare pentru personalul plătit din fonduri publice.
Beneficii limitate pentru angajații statului
Unele beneficii acordate bugetarilor sunt menținute, dar cu restricții. De exemplu, voucherele de vacanță vor fi de 800 de lei, iar indemnizația de hrană de 347 de lei lunar va fi acordată doar angajaților cu salarii nete de până la 6.000 de lei.
Orele suplimentare vor fi compensate în principal cu timp liber, iar la încetarea raporturilor de muncă concediile neefectuate nu vor mai fi compensate în bani.