Alina Bica și alți foști magistrați români condamnați sau sancționați, cooptați într-un proiect pentru monitorizarea Justiției din Republica Moldova

Alina Bica și alți foști magistrați români condamnați sau sancționați, cooptați într-un proiect pentru monitorizarea Justiției din Republica Moldova
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum
Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google

Alina Bica (foto), fosta șefă a DIICOT, și avocatul Adrian Toni Neacșu, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, ambii condamnați definitiv în România, fac parte dintr-un comitet care își propune să monitorizeze sistemul judiciar din Republica Moldova.

Proiectul a fost lansat la Chișinău de platforma „Bună Ziua!”, inițiată de omul de afaceri Veaceslav Platon, și de Asociația CPAC din România.

Din echipă mai fac parte foști procurori și judecători, între care un fost magistrat vizat de o hotărâre CEDO privind încălcarea dreptului la un proces echitabil, relatează PRESShub.

Comitetul pentru Justiție a fost prezentat luni și face parte dintr-o structură mai amplă, anunțată de Platon în septembrie, care urma să includă trei comitete: economic, pentru justiție și civic.

ADVERTISING

Alina Bica și Toni Neacșu, condamnați definitiv în România

Alina Bica a fost condamnată definitiv în 2019 la patru ani de închisoare cu executare pentru favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender. Fosta șefă a DIICOT plecase din România înainte de pronunțarea hotărârii definitive și s-a stabilit ulterior în Italia.

În octombrie 2025, Curtea de Apel București a constatat că pedeapsa fusese executată integral în Italia și a retras mandatul de executare și mandatul european de arestare. Condamnarea nu a fost anulată.

Un alt membru al comitetului este avocatul Adrian Toni Neacșu, fost membru CSM, condamnat definitiv de Înalta Curte, în martie 2015, la un an de închisoare cu suspendare. Dosarul a vizat încasarea nejustificată a unor drepturi salariale și a diurnei în perioada în care ocupa funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Condamnarea a fost pronunțată pentru abuz în serviciu și fals.

ADVERTISING

Un fost judecător, vizat de o hotărâre CEDO

În echipa anunțată de la Chișinău se mai află Angela Ciurea, fost procuror-șef adjunct al DIICOT, Viorica Stoica, fost procuror la Parchetul General, și fostul judecător Mihai Andi Malaliu.

În cazul lui Malaliu, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat recent încălcarea dreptului la un proces echitabil într-un dosar în care acesta condamnase trei persoane la închisoare pe baza declarațiilor unor martore pe care nu le audiase direct. CEDO a stabilit că transcrierile declarațiilor nu puteau înlocui audierea nemijlocită a martorilor. România trebuie să plătească despăgubiri morale și cheltuieli de judecată.

ADVERTISING

Angela Ciurea, fost adjunct al DIICOT, a fost sancționată disciplinar în septembrie 2009 de Secția pentru procurori a CSM cu excluderea din magistratură. Decizia a avut la bază încălcarea regimului incompatibilităților și exercitarea funcției cu rea-credință.

Ce își propune comitetul de la Chișinău

Organizatorii spun că experții vor analiza adoptarea și aplicarea legilor, garanțiile procesuale și motivarea arestărilor preventive. Sunt prevăzute rapoarte lunare și o evaluare generală după primul an de activitate.

Comitetul este prezentat ca o structură de expertiză și monitorizare civică, fără atribuțiile instanțelor sau ale procuraturii.

Alina Bica a declarat că un protocol le permite experților români să își aleagă autonom temele de analiză și să formuleze propriile concluzii, fără intervenția reprezentanților platformei „Bună Ziua!”.

Finanțatorii proiectului nu au fost nominalizați

Întrebată despre sursele de finanțare, Alina Bica a indicat resursele Asociației CPAC, despre care a spus că beneficiază atât de finanțare privată, cât și publică. Ea a susținut că lista companiilor care sponsorizează proiectele va fi publicată pe site-ul asociației.

La momentul lansării, însă, nu au fost prezentate numele finanțatorilor și nici sumele alocate inițiativei.

Veaceslav Platon spune că vrea să ajute atât puterea, cât și opoziția

Veaceslav Platon a susținut că sistemul judiciar din Republica Moldova are nevoie de monitorizare, acuzând procurorii și organele de drept că fabrică dosare și că mecanismele de control sunt insuficiente.

Întrebat dacă urmărește să construiască o alternativă politică la actuala putere și la opoziție, Platon a răspuns: „Eu nu vreau să creez o alternativă. Eu vreau să ajut și actuala Putere, și Opoziția”.

Platon a fost condamnat în Republica Moldova în 2017, într-un dosar de fraudă bancară, însă condamnarea a fost ulterior anulată. El a fost vizat și de alte investigații privind fraude financiare și spălare de bani, acuzații pe care le-a respins, susținând că este persecutat politic.

În prezent, autoritățile Republicii Moldova încearcă să obțină extrădarea sa din Marea Britanie.

Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google