Fethullah Gülen, liderul religios turc autoexilat în Statele Unite și acuzat că ar fi pus la cale tentativa de lovitură de stat împotriva președintelui Recep Tayyip Erdogan, în 2016, a murit la vârsta de 83 de ani.
Născut în estul Turciei, în 1941, și considerat cel mai puternic dușman al puterii de la Ankara, Fethullah Gülen suferea de inimă și diabet și fusese de curând internat într-o clinică din statul american Pennsylvania.
Publicația Herkul, instituția media cea mai apropiată de imamul turc, a anunțat într-o postare pe rețeaua X, fostă Twitter, că Gülen a încetat din viață duminică seara.
Un teolog orientat spre educație
Absolvent de teologie, predicator și educator, Gülen a creat și condus o comunitate islamică reformată de inspirație sufistă, cu milioane de membri printre turcii din întreaga lume, fapt pentru care șeful statului l-a perceput ca pe un periculos rival și a sfârșit prin a-l portretiza drept un agresor al ordinii constituționale a republicii.
Ideologia acestui curent islamic, autointitulat Hizmet, promovează educarea tinerilor și un ascetism uneori asemuit protestantismului nord-european sau religiilor din sudul și estul Asiei.
Într-o oarecare măsură, nașterea mișcării este asociată dezvoltării sistemului de învățământ din Turcia. De altfel, adepții lui Gülen au înființat numeroase școli în întreaga lume, din Turcia până în Pakistan, în Statele Unite și chiar în România, atrăgând nu doar diaspora turcă, ci și numeroși tineri din țările gazdă. În cazul României, elevii liceului Lumina se numără constant printre câștigătorii de medalii la olimpiadele internaționale școlare.
Pe măsură ce au intrat pe piața muncii, absolvenții acestor instituții de învățământ au contribuit la dezvoltarea unor companii performante, a unor rețele de bănci sau trusturi media. Nu puțini au ajuns să ocupe funcții relevante în aparate administrative și poziții influente pe scena politică.
Ruptura cu Erdogan și puciul din 2016
În acest context, voci asociate actualului președinte de la Ankara au acuzat mișcarea Hizmet de sectarianism. Erdogan, care inițial fusese aliat împotriva stângii kemaliste cu teologul și imamul stabilit în 1999 în Pennsylvania, a decis, în 2013, să rupă legăturile cu Gülen.
S-a întâmplat după o serie de anchete despre corupția din anturajul actualului președinte (pe atunci premier) și din partidul islamist al acestuia, AKP. Dosarele fuseseră instrumentate de procurori suspectați că ar face parte din mișcarea Hizmet. Ulterior, Ankara a dispus închiderea instituțiilor de învățământ deschise de mișcarea lui Gülen, pe care l-a acuzat că a organizat un stat în stat.
În 2016, o presupusă lovitură de stat, pusă la cale de o facțiune a armatei turce care a contestat erodarea secularismului și distrugerea democrației, ar fi fost orchestrată, conform regimului Erdogan, de clericul stabilit dincolo de Ocean. Pe acesta, mai afirmă Ankara, l-ar fi instigat administrația de la Washington.
Puciul, declanșat pe 15 iulie 2016, a eșuat. În jur de 300 de persoane și-au pierdut viața în timpul evenimentelor, mai ales la Istanbul, peste 2.000 au fost rănite.
A urmat o masivă campanie de arestări și demiteri a zeci de mii de oficiali militari și civili, presupuși güleniști, care ar fi conspirat la organizarea tentativei de debarcare a lui Erdogan.
Represiunea a vizat și numeroase instituții media, închise sau preluate sub control guvernamental. Iar urmărirea susținătorilor lui Gülen nu s-a limitat doar la teritoriul național, diaspora turcă fiind supusă presiunilor constante de către anturajul politic al președintelui Erdogan și agenții săi de influență. De altfel, regimul de la Ankara a declarat mișcarea condusă de Fethullah Gülen organizație teroristă.
Considerat al doilea cel mai influent personaj din lumea contemporană turcă, Gülen a respins constant acuzațiile de implicare în tentativa de debarcare a lui Erdogan. A fost destul de prudent în declarațiile publice referitoare la politica din țara sa natală, evitând să îl atace frontal pe fostul său aliat. Statele Unite au refuzat să dea curs cererii Ankarei de a-l expulza.