Dobânzile la care se împrumută România au crescut accelerat în ultimele zile, iar semnalele din piețe arată că tensiunile politice încep să fie deja reflectate în costurile de finanțare ale statului. Avertismentul vine de la ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Dobânzile urcă rapid, peste nivelul Ungariei
Randamentul obligațiunilor de stat pe 10 ani a ajuns la 7,3%, în creștere de la aproximativ 6,7% la jumătatea lunii aprilie. Potrivit ministrului, evoluția reflectă deteriorarea percepției mediilor investiționale, alimentată de tensiunile politice.
Nazare explică faptul că România a ajuns să se împrumute mai scump decât Ungaria pe termen lung, după ce la începutul anului situația era inversă. „Sunt semnale clare că instabilitatea politică începe să fie deja inclusă în costul finanțării”, a transmis acesta. Tot Nazare a precizat că diferența de randament a ajuns la circa 120 de puncte de bază în favoarea Ungariei.
Presiune pe ratingul de țară
Ministrul Finanțelor avertizează că agențiile de rating urmăresc atent evoluțiile din România și cer claritate privind direcția fiscală, reformele și capacitatea de finanțare a statului.
În acest context, o eventuală retrogradare în categoria nerecomandată investițiilor („junk”) ar avea efecte severe. Nazare spune că acest scenariu ar însemna costuri mult mai mari de împrumut, acces mai dificil la piețele externe și retragerea unor investitori instituționali. În discuțiile recente cu agenția Fitch, oficialul român a transmis că România își menține angajamentele de consolidare fiscală, dar a subliniat că acestea depind de stabilitatea politică.
Deficit mare și datorie în creștere
Impactul instabilității nu este unul abstract, subliniază ministrul, ci se traduce direct în dobânzi mai mari, presiune pe buget și un spațiu mai redus pentru investiții.
România pornește deja de la o poziție vulnerabilă: cel mai mare deficit din Uniunea Europeană și o datorie publică în creștere rapidă, de la 54,8% la 59,3% din PIB într-un singur an. În aceste condiții, orice creștere a costurilor de finanțare devine relevantă pentru echilibrul bugetar.
Miza PNRR: 10 miliarde de euro până în august 2026
Pe lângă presiunile din piețele financiare, România se confruntă și cu un calendar economic strâns. Până la 31 august 2026, țara mai are de atras aproximativ 10 miliarde de euro din PNRR, însă o parte dintre jaloane sunt încă neîndeplinite.
Nazare avertizează că blocajele politice pot afecta direct capacitatea de a finaliza reformele și de a accesa fondurile europene. „Economia are nevoie de continuitate, disciplină fiscală și credibilitate – nu de blocaje”, a transmis ministrul.