Aproximativ 2,55 milioane de tone de hrană se aruncă în fiecare an în România, cea mai mare pondere fiind de mâncare gătită, fructe şi legume, a declarat, luni, într-o conferinţă de specialitate, Aurel Simion, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
„Deşi există un grad de incertitudine în ceea ce priveşte datele referitoare la risipa alimentară în Uniunea Europeană, cantitatea de alimente produsă ce este irosită pare să fie inferioară estimărilor de la nivel mondial. Proiectul de cercetare finanţat de Uniunea Europeană estimează că aproximativ 20% din alimentele produse în Uniune sunt irosite.
Conform studiilor existente, în România se aruncă în fiecare an aproximativ 2,55 milioane de tone de mâncare (...), ceea ce înseamnă aproximativ 129 kg/cap de locuitor.
Din cele 129 kg/cap de locuitor risipite anual, 24% este mâncare gătită, 22% fructe, 21% legume şi 1% carne.
Cea mai mare risipă de hrană se înregistrează în mediul urban, în timp ce în comunităţile rurale se folosesc metode tradiţionale de valorificare a resturilor de alimente în gospodării. În mediul urban, peste 95% din resturile din municipii ajung la groapa de gunoi.
Costurile asociate risipei de alimente sunt de cel puţin două feluri: costuri economice şi costuri de mediu.
Donarea de alimente ar trebui încurajată şi va rămâne permanent un factor esenţial de reducere a risipei alimentare", a afirmat Drăgan.
Oficialul a menţionat că instituţia pe care o reprezintă finanţează, în prezent, cinci proiecte ce vizează reducerea atât a risipei alimentare, cât şi a gazelor cu efect de seră.
"Este bine cunoscut faptul că schimbările climatice şi sociale reprezintă provocări actuale şi stringente la nivel global şi european care impun identificarea şi aplicarea unor soluţii urgente şi adecvate.
Ministerul Agriculturii gestionează Legea 2017/2016 privind reducerea risipei alimentare şi vine cu politici de rotire a culturilor în aşa fel încât să promovăm plante care înmagazinează gazele cu efect de seră.
Ministerul finanţează cinci proiecte care au ca temă reducerea risipei alimentare şi reducerea gazelor cu efect de seră, promovează strategia pentru o economie circulară, în aşa fel încât să folosim tot ceea ce producem şi cu un consum de energie al planetei mult mai mic (…)", a spus reprezentantul Ministerului Agriculturii.
În România, prin Legea nr. 47/2016, data de 16 octombrie a fost declarată Ziua Naţională a Alimentaţiei şi a Combaterii Risipei Alimentare.
Cine și ce aruncă în România
Un studiu realizat de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, care evaluează percepţia populaţiei privind risipa alimentară în România, produsele de panificaţie şi mâncărurile pregătite acasă sunt cele care au cel mai mare risc de risipă în gospodăriile românilor, deşi tendinţa de risipire s-a diminuat semnificativ în ultimii ani (2020 faţă de 2016) cu 63,8%, respectiv cu 61,11%.
Conform cercetării, până la 50% din toată risipa alimentară o produc consumatorii individuali din oraşe.
"Cheltuim pe hrană 40% din venituri, iar 33-50% din aceasta ajunge direct în coşul de gunoi. De cele mai multe ori, cantitatea de mâncare aruncată într-o zi de o persoană reprezintă o masă completă, în jur de o jumătate de kilogram", arată studiul citat.
Cu toate acestea, nivelul mediu al risipei în rândul consumatorului urban din România a scăzut la 6,5% în 2020, de la 10,43% în 2016, iar pentru 2030 estimările arată că se va atinge obiectivul de reducere cu 50% a risipei alimentare.
Retailerul de mobilă Ikea a organizat, luni, evenimentul cu tema "One Home, One Planet 2021", în care s-au aflat la aceeaşi masă lideri din mediul ONG, de business, academic, administraţie publică şi reprezentanţi ai companiei suedeze.