Comisia Europeană consideră că implementarea PNRR românesc înregistrează o ”întârziere semnificativă”, situația la zi arătând că România a îndeplinit doar 13% din țintele și jaloanele asumate, potrivit Raportului anual depus la Parlamentul European.
În aceste condiții, România mai are doar un an și jumătate pentru a bifa restul de 448 ținte și jaloane – singura modalitate de a atrage restul de 19 miliarde de euro aflate la dispoziție după alocarea fondurilor prin Mecanismul de Redresare și Reziliență.
Din acest document mai aflăm – în premieră – că România s-a confruntat cu perspectiva blocării fondurilor europene, inclusiv PNRR, din cauza deficitului bugetar. Niciun oficial român nu a vorbit până acum despre această amenințare.
Comisia Europeană a transmis Parlamentului European și Consiliului, pe data de 10 octombrie, Raportul său anual privind stadiul implementării planurilor naționale de redresare.
Cum se vede la Bruxelles situația PNRR
În ceea ce privește România, Comisia Europeană consideră că stadiul implementării PNRR este în ”întârziere semnificativă”.
Miza financiară a PNRR, echivalentul a 8,8% din PIB
PNRR a deschis României calea pentru accesa fonduri noi de până la 13,6 miliarde euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde euro în împrumuturi în perioada 2021-2026. Aceste fonduri reprezintă 8,8% din PIB-ul României.
Până la data de 31 august 2024, 9,4 miliarde euro au fost plătite României în contul planului său național de redresare – 5,8 miliarde euro granturi și 3,6 miliarde euro credite.
În acest moment, România are încă 19 miliarde euro disponibile sub formă de granturi și împrumuturi din PNRR. Comisia precizează că restul de bani va fi plătit după evaluarea îndeplinirii viitoare, înainte de termenul limită din 2026 stabilit pentru PNRR, a celor 448 de etape și ținte rămase de îndeplinit.
Situația la zi a rambursărilor și a jaloanelor și țintelor
Prima cerere de plată trimisă de România a ajuns la Bruxelles pe decembrie 2021. Comisia a emis o evaluare pozitivă a cererii după 10 luni (față de termenul obișnuit de analiză de 2 luni) pe 27 octombrie 2022 – acest lucru a dus la plata a 2,6 miliarde euro. Întârzierea e cauza faptului că din sistemul informatic românesc care gestionează PNRR lipseau date.
A doua cerere de plată din PNRR a fost trimisă Comisiei în decembrie 2022. Evaluarea pozitivă a Comisiei a venit în iunie 2023, iar plata (parțială) sumei de 2,8 miliarde euro a fost făcută la finalul lunii septembrie 2023. Plată parțială din cauza neîndeplinirii a două jaloane privind investiții în domeniul energiei.
A treia cerere de plată a fost trimisă la Comisie pe 15 decembrie 2023. În octombrie 2024, Comisia a anunțat o evaluare preliminară pozitivă a acestei cereri, cu mențiunea că și această cerere va fi plătită partial, acum existând 6 jaloane și ținte neîndeplinite. Comisia urmează să calculeze cât va reține din bani, primele evaluări vorbind de o sumă în jur de 1 miliard euro.
Din perspectiva Comisiei Europene, în acest moment România a bifat 70 dintre țintele și jaloanele asumate, ceea ce reprezintă 13,5% din total.
Pentru atingerea acestor ținte și jaloane România a lucrat 2 ani și jumătate.
Pentru restul de 448 de ținte și jaloane mai este timp doar un an și jumătate.
Citeşte integral analiza PNRR-ul României e în mare întârziere, s-a pus problema blocării banilor din cauza deficitului. Ce și de ce ratăm pe Curs de Guvernare