Lipsa clarității decizionale poate fi un obstacol major în atingerea succesului. Când nu ai o viziune clară sau nu iei decizii ferme, te expui riscului de a pierde oportunități valoroase și de a te rătăci în ambiguitate. Astfel, lipsa de direcție îți sabotează inevitabil progresul și succesul.
1. Necesitatea echipelor auto-gestionate
Echipele auto-gestionate, cunoscute și sub denumirea de echipe autonome sau self-managed teams, sunt grupuri de 4-8 angajați care au libertatea de a lua decizii fără a fi nevoie de intervenția unui manager tradițional.
Acești angajați alocați de la nivel de management să se ocupe de proiecte, uneori ca să le implementeze ca parte din managementul schimbării, alteori pentru creșterea eficienței, pentru cerințele specifice ale clientului, inovație, responsabilizare.
Acest model organizațional a câștigat în popularitate în ultimii ani datorită beneficiilor sale evidente, cum ar fi creșterea satisfacției angajaților, a motivației și a creativității, precum și îmbunătățirea productivității. Totuși, pe măsură ce această abordare devine din ce în ce mai răspândită, au apărut și unele provocări.
2. Puncte slabe ale echipelor auto-gestionate
a. Lipsa unui lider clar
Deși există mai multe avantaje potențiale ale echipelor auto-gestionate, unul dintre cele mai semnificative dezavantaje este lipsa unui lider clar desemnat, după cum reiese dintr-un sondaj la care au răspuns câteva sute de profesioniști în rețeaua LinkedIn.
Unul dintre principiile fundamentale ale echipelor auto-gestionate este acela ca deciziile să fie luate colectiv de membrii echipei. În teorie, acest lucru poate duce la soluții mai bune, deoarece diversele perspective ale membrilor echipei pot contribui la o mai bună înțelegere a problemelor și la găsirea unor soluții inovatoare. Cu toate acestea, în practică, acest proces poate deveni complicat și chiar contraproductiv.
Lipsa unei structuri ierarhice tradiționale poate face ca procesul de luare a deciziilor să fie unul lung și greoi. Fără un lider clar, responsabil cu direcționarea echipei, există riscul ca discuțiile să devină confuze, iar echipa să nu poată ajunge la un consens într-un timp rezonabil. În plus, acest proces poate deveni și mai complicat atunci când există diferențe puternice de opinie între membrii echipei, ceea ce poate duce la conflicte interne.
b. Ambiguitatea responsabilității
O altă problemă majoră legată de echipele auto-gestionate este ambiguitatea responsabilității. În organizațiile tradiționale, responsabilitatea pentru succesul sau eșecul unui proiect este clar atribuită managerului sau liderului de echipă. Într-o echipă auto-gestionată, această responsabilitate este distribuită între toți membrii echipei. Deși această distribuție a responsabilității poate încuraja un sentiment implicare în rândul membrilor echipei, poate duce, de asemenea, la situații în care nimeni nu își asumă responsabilitatea pentru deciziile greșite sau pentru rezultatele slabe.
Această ambiguitate poate avea consecințe negative asupra performanței echipei. În lipsa unui lider clar, care să fie responsabil pentru urmărirea progresului și pentru corectarea abaterilor de la plan, echipa poate pierde direcția și poate eșua în atingerea obiectivelor. În plus, membrii echipei pot deveni frustrați sau demotivați dacă simt că munca lor nu este recunoscută sau că nu există o răspundere clară pentru rezultatele obținute.
3. Dificultăți în gestionarea conflictelor
În orice echipă conflictele sunt inevitabile, mai ales atunci când deciziile sunt luate colectiv. Fără un lider clar, care să medieze aceste conflicte și să ia deciziile finale, conflictele pot escalada și pot avea un impact negativ asupra performanței echipei.
Membrii echipei pot avea opțiuni polarizate în funcție de opiniile lor, iar acest lucru poate duce la tensiuni interne și la scăderea moralului. De asemenea, absența unui lider poate face ca unele conflicte să rămână nerezolvate, ceea ce poate duce la resentimente și la o atmosferă de lucru negativă.
În organizațiile tradiționale, liderul echipei are responsabilitatea de a gestiona aceste conflicte și de a asigura că echipa rămâne concentrată asupra obiectivelor sale. În echipele auto-gestionate, această responsabilitate este adesea distribuită între membrii echipei, ceea ce poate duce la situații în care conflictele sunt ignorate sau ”băgate sub preș”..
4. Impactul asupra coeziunii echipei
Un alt dezavantaj al echipelor auto-gestionate poate fi o coeziune mai slabă a echipei. Diferențele de personalitate, stilurile de lucru și nivelurile de experiență pot crea bariere în calea unei colaborări eficiente. Astfel echipa poate avea dificultăți în a se organiza și în a colabora eficient.
Distribuirea responsabilităților poate duce la inegalități în ceea ce privește volumul de muncă și contribuțiile individuale. În unele cazuri, anumiți membri ai echipei pot prelua mai mult din sarcinile echipei, în timp ce alții pot contribui mai puțin. Această inegalitate poate duce la resentimente și poate afecta negativ coeziunea echipei.
În concluzie
Echipele auto-gestionate oferă numeroase beneficii, inclusiv o mai mare autonomie, o implicare crescută a angajaților și posibilitatea de a genera soluții inovatoare. Cu toate acestea, lipsa clarității și a responsabilității în luarea deciziilor reprezintă un dezavantaj major care nu poate fi ignorat.
Fără un lider clar și responsabil, echipele auto-gestionate pot întâmpina dificultăți semnificative în a lua decizii eficiente, în a gestiona conflictele și în a se adapta la schimbări. Pentru a maximiza beneficiile acestui model organizațional, este esențial ca echipele auto-gestionate să aibă mecanisme clare de luare a deciziilor și de gestionare a responsabilităților, astfel încât să poată funcționa eficient și să își atingă obiectivele.
Despre Constantin Magdălina
Constantin Măgdălina are 15 ani de experiență profesională, timp în care a lucrat pentru companii multinaționale, atât în țară, cât și în străinătate. Constantin are un Master în Marketing și Comunicare la Academia de Studii Economice București. Este certificat LeanSix Sigma și ITIL (IT Information Library®), ceea ce facilitează o bună înțelegere a proceselor și transformărilor din cadrul organizațiilor. Certificarea obținută de la Chartered Institute of Marketing îi completează expertiza în afaceri. A inițiat și coordonat studii despre mediul de afaceri din România. El participă la numeroase conferințe de afaceri și scrie pe subiecte legate de inovare, eficientizarea proceselor de afaceri, social media, transformare digitală, tendințe și tehnologii emergente.