Guvernul Franţei a adoptat luni reforma pensiilor, în ciuda protestelor şi a revendicărilor sindicale.
Sindicaliştii intenţionează să îşi intensifice eforturile de mobilizare împotriva proiectului central al administraţiei conduse de preşedintele Emmanuel Macron, în timp ce guvernul şi-a demonstrat hotărârea de a nu ceda presiunii, arată AFP.
Consiliul de Miniştri a consemnat refuzul categoric al ministrului Muncii, Olivier Dussopt, de a renunţa la creşterea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani, cea mai controversată dintre măsurile reformiste.
„Revenirea asupra acestui punct ar însemna renunţarea la refacerea echilibrului sistemului", a declarat el.
Toate sindicatele şi cea mai mare parte din opoziţie sunt împotriva creşterii vârstei de pensionare, care nu este dorită, conform sondajelor de opinie, nici de majoritatea cetăţenilor francezi.
Joia trecută au ieşit în stradă împotriva reformei 1-2 milioane de protestatari. Următorul val de demonstraţii este anunţat pe 31 ianuarie.
Între timp, preşedintele Macron şi guvernul îşi reafirmă obiectivul: o dezbatere parlamentară accelerată, astfel încât modificările legislative să intre în vigoare vara aceasta.
Duminică, şeful statului a susţinut că a dat deja dovadă de „deschidere", deoarece programul său pentru al doilea mandat prezidenţial de cinci ani prevedea de fapt ca vârsta de pensionare să ajungă la 65 de ani.
Franţa are în prezent una din cele mai reduse vârste de pensionare din Europa, reaminteşte AFP, notând însă că sistemele de pensii nu sunt complet comparabile. Germanii, belgienii sau spaniolii se pot pensiona la 65 de ani, iar danezii la 67, arată Centrul de Legături Europene şi Internaţionale de Securitate Socială, organizaţie publică franceză.
Guvernul de la Paris a optat pentru prelungirea stagiilor de muncă pentru a pune capăt dezechilibrelor financiare ale caselor de pensii, precum şi ca reacţie la îmbătrânirea populaţiei.
Și în România trebuie făcută reforma pensiilor, însă guvernanții o tot împing, pentru a nu fi afectate partidele în super anul electoral 2024, când vor avea loc toate cele 4 rânduri de alegeri - europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale.
Pentru bărbați, în România vârsta standard de pensionare este de 65 de ani. Pentru femei însă, vârsta standard de pensionare este, de principiu, de 63 de ani, dar ea va fi atinsă treptat, prin eșalonare, până în 2030. În 2023, de exemplu, femeile se pot pensiona la 62 și 62 de ani și o lună (în funcție de perioada anului).
Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, iar stagiul complet este atins la 35 de ani de muncă. Pentru femei, legea prevede că pragul de 35 de ani va fi atins eșalonat până în 2030. În 2023, stagiul complet de cotizare este de 32 de ani, crescând până în noiembrie la 23 de ani și 4 luni.