Fondul Monetar Internațional (FMI) avertizează că România va avea nevoie, începând cu 2027, de noi măsuri de consolidare fiscală pentru ca deficitul bugetar să coboare sub 3% din PIB până în 2030. Recomandările apar în raportul de închidere a consultărilor anuale.
Instituția estimează că este necesară, din 2027, o ajustare fiscală suplimentară de aproximativ 0,7% din PIB pe an pentru a readuce deficitul în limita de 3% din PIB până la sfârșitul deceniului.
România are în prezent venituri fiscale de circa 27% din PIB, printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, unde media este de aproximativ 40% din PIB, nivel considerat insuficient pentru a finanța cheltuieli sociale și servicii publice la standarde europene, informează Profit.ro.
FMI recomandă trecerea la un sistem de impozitare progresivă a veniturilor, cu mai multe tranșe, și estimează că un astfel de sistem ar putea aduce la buget cel puțin 0,5% din PIB. În plus, ar îmbunătăți echitatea sistemului fiscal.
Pentru a limita efectul asupra „penei fiscale” la salarii – adică diferența între costul total al muncii pentru angajator și salariul net al angajatului – FMI sugerează ca eventuale cote mai mari de impozit pe venit să fie însoțite de o reducere a contribuțiilor la sănătate sau de deduceri mai generoase pentru salariile mici.
FMI recomandă și eliminarea scutirilor sectoriale de impozit pe venit. După dispariția din 2025 a scutirilor în construcții, agricultură și IT, FMI atrage atenția că scutirile rămase – inclusiv pentru anumite categorii de pensionari – reprezintă cheltuieli fiscale semnificative, de aproximativ 0,6% din PIB, care ar trebui reduse treptat.
Prag mai mic la microîntreprinderi
Recomandările FMI vizează și regimul microîntreprinderilor, unde pragul a fost deja redus de la 500.000 de euro la 250.000 de euro în 2025 și urmează să coboare la 100.000 de euro în 2026. Totuși, FMI propune o reducere suplimentară a pragului până la 88.500 de euro pe an, aliniat cu limita de scutire de TVA.
Argumentul FMI este că un prag ridicat pentru microîntreprinderi creează oportunități de arbitraj fiscal – de exemplu, împărțirea activității în mai multe firme mici – și erodează baza de impozitare, în condițiile în care regimul de impozit pe venit al microîntreprinderilor este, de regulă, mai favorabil decât impozitarea normală a profitului. Reducerea pragului ar limita aceste practici și ar lărgi baza de venituri bugetare pe termen mediu.
Impozitul pe cifra de afaceri, criticat
Raportul critică explicit impozitul pe cifra de afaceri aplicat băncilor și marilor companii. Potrivit FMI, în cazul băncilor, o astfel de taxă riscă să slăbească rezervele financiare și să afecteze intermedierea financiară, care este deja redusă în România. În cazul companiilor cu marje de profit mici, o taxă pe cifra de afaceri pune o povară disproporționată, independent de profitabilitate.
În acest context, Fondul recomandă autorităților „să ia în considerare măsuri care produc mai puțină distorsiune”, fără a indica un model concret, dar sugerând, în general, impozite legate de profit sau de baze de impozitare mai eficiente economic, nu de cifra de afaceri brută.
Impozite mai mari pe proprietăți și mai multe taxe verzi
Deși Guvernul a anunțat deja o creștere a impozitării proprietăților în 2026, FMI arată că veniturile recurente din impozitul pe proprietate în România reprezintă doar aproximativ jumătate din media UE. Iar o reformă care să stabilească impozitele în funcție de valorile de piață ale imobilelor și să reducă scutirile existente ar putea aduce venituri suplimentare estimate la 0,1–0,2% din PIB anual.
La modul general, Board-ul FMI insistă ca ajustarea fiscală să fie „favorabilă creșterii și echității”, adică să aducă mai multe venituri la buget, dar fără să descurajeze munca sau investițiile de capital.
În același timp, o parte dintre directorii FMI atrag atenția că noi măsuri fiscale trebuie aplicate cu prudență pentru a evita o reducere suplimentară a cererii interne.
În scenariul de bază al FMI, economia României ar urma să crească cu 1% în 2025 și 1,4% în 2026, în contextul unei consolidări fiscale considerate necesare.
Inflația este estimată să revină în intervalul țintit de BNR până la sfârșitul anului 2026, iar ritmul de creștere ar urma să fie susținut în principal de investițiile finanțate din fonduri europene (inclusiv NextGenerationEU), care să compenseze parțial temperarea consumului intern.
Ministerul Finanțelor apreciază că în ansamblu, raportul combină un mesaj de susținere pentru reformele deja adoptate cu o listă detaliată de măsuri suplimentare – mai ales în domeniul fiscal – pe care FMI le consideră necesare după 2027 pentru a aduce finanțele publice pe o traiectorie sustenabilă, fără a sacrifica complet creșterea economică.