Deficitul bugetar al României a ajuns la 3,81% din Produsul Intern Brut (PIB) după primele nouă luni din 2026, în scădere față de nivelul de 5,31% înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut.
În același timp, investițiile publice au crescut cu 48,6% în trimestrul al treilea, comparativ cu perioada similară din 2025, în timp ce cheltuielile statului pentru funcționarea instituțiilor au avansat cu doar 1,8%, sub rata inflației, potrivit datelor publicate marți de Ministerul Finanțelor.
În perioada iulie-septembrie 2026, deficitul bugetului general consolidat a fost de 37,27 miliarde de lei, echivalentul a 1,81% din PIB. Suma este cu 4,11 miliarde de lei mai mică decât cea prevăzută în programul bugetar pentru acest trimestru, dar cu 4,6 miliarde de lei peste deficitul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut.
La nivelul primelor nouă luni, deficitul a fost de 78,3 miliarde de lei, cu 24,17 miliarde de lei mai puțin decât în perioada ianuarie-septembrie 2025, când s-a ridicat la 102,47 miliarde de lei.
Pentru întregul an 2026, Guvernul a păstrat ținta de deficit de 6,2% din PIB, echivalentul a 130,3 miliarde de lei, în urma primei rectificări bugetare aprobate la 30 octombrie.
Investițiile publice au crescut cu aproape 50%
Unul dintre principalele motive pentru creșterea cheltuielilor statului în trimestrul al treilea a fost accelerarea investițiilor. Acestea au ajuns la 47,81 miliarde de lei în perioada iulie-septembrie, față de 32,2 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025. Creșterea este de aproximativ 15,6 miliarde de lei, respectiv 48,6%.
O parte importantă a banilor a fost direcționată către proiecte finanțate din fonduri europene și prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Plățile pentru aceste proiecte au însumat 23,81 miliarde de lei, cu 68,6% mai mult decât în trimestrul al treilea al anului trecut.
Încasările de la Uniunea Europeană au crescut, la rândul lor, cu 87,6%, până la 18,66 miliarde de lei.
În primele nouă luni ale anului, investițiile publice au ajuns la 107,77 miliarde de lei, cu 25,15 miliarde de lei peste nivelul din perioada similară a anului trecut. Aproximativ două treimi din aceste investiții au fost finanțate din fonduri europene.
Statul a cheltuit mai mult pentru dobânzi
Deși investițiile au contribuit cel mai mult la creșterea cheltuielilor, o parte importantă din bani a fost folosită și pentru plata dobânzilor la datoria publică.
În trimestrul al treilea, statul a plătit dobânzi de 21,26 miliarde de lei, cu 44,5% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. La nivelul primelor nouă luni, cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei, în creștere cu 10,69 miliarde de lei față de anul trecut.
Per total, cheltuielile bugetului general consolidat au fost de 217,45 miliarde de lei în trimestrul al treilea, cu 15% peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut.
Ministerul Finanțelor precizează că avansul cheltuielilor a fost explicat în principal de investiții, dobânzi și plățile aferente instrumentului european SAFE, destinat finanțării unor proiecte din domeniul apărării.
În schimb, cheltuielile de funcționare ale statului, care includ salariile bugetarilor, pensiile și alte ajutoare sociale, precum și bunurile și serviciile cumpărate de instituțiile publice, au crescut cu doar 1,8%, respectiv 2,3 miliarde de lei. Ritmul este sub cel al inflației.
Cheltuielile cu salariile bugetarilor au scăzut cu 2,6%, până la 40,13 miliarde de lei, iar cele cu asistența socială au crescut cu numai 1%.
Încasările din TVA au crescut cu peste 24%
Veniturile totale ale bugetului general consolidat au ajuns la 180,17 miliarde de lei în trimestrul al treilea, în creștere cu 15,2% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Cea mai mare contribuție la această evoluție a venit din încasările de TVA, care au totalizat 44,14 miliarde de lei, cu 24,4% mai mult decât în trimestrul al treilea din 2025. Ministerul Finanțelor explică această creștere inclusiv prin majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21% și modificarea cotelor reduse, măsuri aplicate în 2025.
Și încasările din impozitul pe profit au crescut, cu 6,3%, până la 11,16 miliarde de lei. În schimb, veniturile din accize au scăzut cu 3,1%, până la 13,29 miliarde de lei.
Ținta de deficit depinde de banii care vor veni din PNRR
Ministerul Finanțelor avertizează că atingerea țintei de deficit de 6,2% din PIB depinde de încasarea fondurilor europene prevăzute prin PNRR până la finalul anului.
Este vorba despre granturi în valoare totală de 4,23 miliarde de euro, aferente cererilor de plată 5 și 6, care se află în prezent în evaluarea Comisiei Europene. Banii sunt condiționați de îndeplinirea jaloanelor și obiectivelor asumate de România prin acest program.
O parte dintre cheltuielile pentru proiectele respective a fost deja efectuată de stat, iar veniturile corespunzătoare au fost incluse în execuția bugetară. Dacă sumele solicitate nu vor fi aprobate și încasate integral, veniturile bugetului ar putea fi ajustate.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că rezultatele din primele nouă luni arată o îmbunătățire a situației bugetare, însă ultimele trei luni ale anului vor fi decisive pentru atingerea țintei stabilite.
„Execuția la nouă luni arată că direcția este cea corectă: deficitul este cu 24 de miliarde de lei mai mic decât anul trecut, veniturile cresc de peste două ori mai rapid decât cheltuielile, iar investițiile sunt cu 30% mai mari. Ultimul trimestru este decisiv, iar ținta de 6,2% din PIB depinde de încasarea la timp a banilor din PNRR, inclusiv pentru componente ale proiectelor pe care le-am plătit deja”, a afirmat ministrul.
Pentru ultimele luni ale anului, Ministerul Finanțelor anunță că va menține un control strict asupra cheltuielilor și că nu vor fi angajate cheltuieli noi fără surse sigure de finanțare.
