România trebuie să continue reducerea deficitului bugetar, însă spațiul pentru noi majorări de taxe este tot mai restrâns. Companiile și populația resimt deja povara fiscală, iar economia este estimat să crească cu doar 0,7% în acest an, arată Ruxandra Târlescu, Partener coordonator Taxe PwC România.
În opinia sa, următoarea etapă a ajustării trebuie să se bazeze pe încasarea taxelor deja datorate, reforma cheltuielilor publice și reguli predictibile pentru companii.
„Finanțele publice trebuie readuse pe o traiectorie sustenabilă, dar acest lucru devine mult mai dificil într-o economie care încetinește. În același timp, dacă răspunsul la problema deficitului rămâne majorarea fiscalității, riscăm să punem și mai multă presiune pe investiții, consum și competitivitate și, în final, chiar pe capacitatea economiei de a genera venituri bugetare”, avertizează Ruxandra Târlescu.
România a înregistrat în 2024 un deficit bugetar de 9,3% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană, iar corecția s-a făcut rapid și în principal prin creșteri de taxe. Printre măsurile luate: majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21%, unificarea cotelor reduse la 11%, creșterea impozitului pe dividende de la 10% la 16% și majorarea impozitelor locale pe proprietate.
La nivelul încasărilor, efectele sunt vizibile. În primul an de TVA majorat, între august 2025 și iulie 2026, veniturile din această taxă au crescut cu 22,2% față de precedentele 12 luni, conform datelor Ministerului Finanțelor citate de PwC. Deficitul din primele opt luni ale anului 2026 a fost de 2,89% din PIB, față de 4,51% în aceeași perioadă din 2025.
Fitch, Moody’s și S&P au menținut România în categoria recomandată investițiilor, însă cu perspectivă negativă, ceea ce arată că efortul de ajustare trebuie să continue, subliniază Ruxandra Târlescu.
Pentru întregul an, potrivit unei estimări a Comisiei Europene, deficitul bugetar ar urma să ajungă la 6,2% din PIB. Atingerea țintei de sub 3% până în 2031 presupune o corecție suplimentară de circa trei puncte procentuale, comparabilă cu cea realizată față de nivelul din 2024.
„Etapa rămasă este însă mai grea decât prima, pentru că taxele au fost deja majorate pe aproape toate fronturile”
Ruxandra Târlescu, Partener coordonator Taxe PwC România.
Presiunea asupra economiei se vede în evoluția prețurilor și a consumului. Potrivit datelor INS prezentate în comunicat, inflația a atins 10,85% în mai, a coborât la 6,17% în august, odată cu ieșirea din calcul a scumpirilor din anul anterior, apoi a urcat din nou, la 6,61% în septembrie.
Comerțul cu amănuntul a revenit în august 2026 la o creștere modestă față de aceeași lună din anul anterior, de 0,1%. Totuși, pe ansamblul primelor opt luni, volumul cifrei de afaceri a rămas cu 5,1% sub nivelul perioadei similare din 2025.
Companiile se confruntă astfel simultan cu o cerere mai slabă și cu majorarea costurilor cu energia, forța de muncă și taxele, arată PwC.
Iată de ce întrebarea pentru etapa următoare nu mai este cât de mult pot crește taxele, ci cum se găsește echilibrul între reducerea deficitului și o economie care să rămână suficient de puternică încât să îl susțină - Ruxandra Târlescu
Principala rezervă de venituri este TVA-ul datorat și neîncasat, explică reprezentanta PwC. În 2023, România nu a colectat aproximativ o treime din TVA-ul pe care ar fi trebuit să îl încaseze, cel mai mare deficit de conformare din UE, față de o medie europeană de 9,5%, potrivit raportului Comisiei Europene.
Pierderea a fost de 45,5 miliarde de lei într-un singur an, iar fiecare punct procentual recuperat din acest decalaj ar aduce aproximativ 1,5 miliarde de lei la buget, arată analiza.
„Instrumentele există deja: facturarea electronică, raportarea SAF-T, sistemul e-Transport și declarația de TVA precompletată fac tranzacțiile vizibile pentru ANAF aproape în timp real. Folosite împreună cu verificarea încrucișată a datelor și cu controale țintite, pot aduce venituri suplimentare și o concurență mai corectă pentru companiile care își respectă obligațiile”, arată Târlescu.
Celelalte două priorități sunt reforma cheltuielilor publice, cu protejarea investițiilor productive în infrastructură, energie, educație și digitalizare, și predictibilitatea fiscală.
„Companiile pot absorbi o fiscalitate mai apăsătoare dacă știu că regulile nu se schimbă de la un trimestru la altul. Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, anunțată pentru 2027, merge în această direcție, iar continuarea consolidării fără noi majorări de cote ar fi cel mai puternic semnal pentru investiții”, afirmă Ruxandra Târlescu.
În acest context, PwC apreciază că direcțiile fiscale anunțate de noul guvern pot contribui la reducerea presiunii asupra economiei, dacă sunt bine calibrate și implementate.
Analiza este făcută pe propunerile prezentate înaintea votului de învestitură și a procesului de adoptare: eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri de la 1 ianuarie 2027, păstrarea cotei unice, lărgirea bazei de impozitare, colectarea mai bună a TVA, rambursări mai rapide către companii, eficientizarea ANAF și controlul cheltuielilor publice.
„Prima etapă a ajustării a arătat că taxele mai mari aduc rapid bani la buget. Însă de acum statul trebuie să arate că poate încasa banii care i se datorează și că îi poate cheltui mai bine. O colectare mai bună și o concurență corectă sunt mai sustenabile decât o nouă creștere a notei de plată a consumatorului. România nu are nevoie doar de un deficit mai mic, ci și de o economie competitivă”, conchide Ruxandra Târlescu.
