Deficitul bugetar a scăzut la 3,82% din PIB după primele nouă luni din 2026

Deficitul bugetar a scăzut la 3,82% din PIB după primele nouă luni din 2026
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum
Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google

Deficitul bugetar al României a scăzut la 78,52 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2026, de la 102,47 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor prezentate de Ministerul Finanțelor.

Cu alte cuvinte, diferența dintre banii încasați de stat și cei cheltuiți a fost mai mică decât în 2025.

Deficitul a reprezentat 3,82% din Produsul Intern Brut (PIB), față de 5,35% în primele nouă luni ale anului trecut. Scăderea a fost de 1,53 puncte procentuale.

Principalul motiv este că statul a încasat mai mulți bani, în timp ce cheltuielile au crescut mai lent decât anul trecut. Veniturile bugetului au ajuns la 522,07 miliarde de lei, cu 11,8% mai mult decât în perioada ianuarie-septembrie 2025. În schimb, cheltuielile au crescut cu 5,5%, până la 600,59 miliarde de lei.

Astfel, statul a cheltuit cu aproximativ 78,5 miliarde de lei mai mult decât a încasat.

ADVERTISING

Statul a încasat mai mulți bani din TVA și din fonduri europene

Veniturile statului au crescut în principal datorită încasărilor din taxe și impozite, dar și a banilor primiți de la Uniunea Europeană.

Cea mai mare creștere procentuală dintre principalele categorii de venituri fiscale prezentate de Ministerul Finanțelor s-a înregistrat la încasările din TVA. Acestea au ajuns la 18,27 miliarde de lei, cu 24,8% mai mult decât în primele nouă luni ale anului trecut. Ministerul explică evoluția prin modificarea cotelor de TVA în 2025.

Statul a încasat 47,27 miliarde de lei din impozitul pe salarii și venit, în creștere cu 7,8%, și 30,13 miliarde de lei din impozitul pe profit, cu 8,7% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025.

Contribuțiile de asigurări, plătite în principal pentru finanțarea sistemului de pensii și a celui de sănătate, au adus 165,40 miliarde de lei la buget, în creștere cu 6,8%.

ADVERTISING

Și încasările din impozitele și taxele pe proprietate au crescut, cu 29,9%, până la 11,80 miliarde de lei. În schimb, veniturile nefiscale, care provin din alte surse decât taxele și impozitele, au scăzut cu 7,9%, la 37,87 miliarde de lei.

Un aport important l-au avut și fondurile europene. Statul a primit 48,79 miliarde de lei de la Uniunea Europeană pentru a acoperi plăți efectuate, sumă care include și donațiile. Valoarea este cu 39,3% mai mare decât cea înregistrată în primele nouă luni din 2025.

Din total, 22,69 miliarde de lei au provenit din fondurile nerambursabile aferente Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), de peste două ori mai mult decât în perioada similară a anului trecut.

Potrivit Ministerului Finanțelor, creșterea este legată de modificările aduse planului și de accelerarea folosirii banilor europeni, în condițiile apropierii de termenul final de implementare.

ADVERTISING

Cheltuielile cu salariile bugetarilor au scăzut, dar dobânzile la datorii au crescut

Deși statul a cheltuit, în total, 600,59 miliarde de lei în primele nouă luni, unele cheltuieli au scăzut, în timp ce altele au crescut.

Cheltuielile cu salariile angajaților din sectorul public au fost de 122,14 miliarde de lei, cu 4,54 miliarde de lei mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut. Ministerul Finanțelor pune scăderea pe seama reducerii unor sporuri și a măsurilor de limitare a cheltuielilor cu salariile în sectorul public.

În schimb, statul a plătit mai mult pentru dobânzile aferente datoriei publice. Aceste cheltuieli au ajuns la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei peste nivelul din primele nouă luni ale anului 2025.

Cheltuielile cu bunurile și serviciile, care includ și achizițiile necesare funcționării instituțiilor publice, au crescut cu 8,9%, până la 77,34 miliarde de lei. Ministerul Finanțelor arată că majorarea a fost determinată în principal de plățile mai mari din domeniul sănătății.

Banii alocați asistenței sociale, categorie care include prestații și alte forme de sprijin social, au rămas aproape la același nivel ca anul trecut: 187,93 miliarde de lei. Din această sumă, 1,27 miliarde de lei au fost folosite pentru compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale, plătite de la bugetul de stat.

Subvențiile, adică banii acordați de stat pentru susținerea anumitor activități, au totalizat 9,53 miliarde de lei. Acestea au fost destinate în principal transportului de călători, producătorilor agricoli și unor scheme de compensare a costurilor cu energia.

Investițiile au crescut cu peste 25 de miliarde de lei

O altă schimbare importantă este creșterea sumelor alocate investițiilor. În primele nouă luni ale anului 2026, statul a cheltuit 107,77 miliarde de lei pentru investiții, față de 82,62 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului trecut. Diferența este de 25,17 miliarde de lei.

În această categorie intră atât investițiile plătite direct de stat, cât și proiectele de dezvoltare finanțate din bani europeni și din fonduri naționale. Printre acestea se numără proiectele susținute prin PNRR și cele finanțate din fondurile europene alocate României pentru perioada 2021-2027.

Creșterea cheltuielilor pentru investiții înseamnă că statul a plătit mai mulți bani pentru proiecte de dezvoltare. Datele prezentate de Ministerul Finanțelor nu precizează însă, în acest comunicat, ce rezultate concrete au fost obținute prin aceste investiții.

Cheltuielile au crescut, dar mai încet decât veniturile

Un alt indicator urmărit de economiști arată cât reprezintă veniturile și cheltuielile statului în raport cu întreaga economie a țării.

În primele nouă luni ale anului 2026, veniturile au reprezentat 25,4% din PIB, față de 24,4% în perioada similară a anului trecut. În același timp, cheltuielile au scăzut ca pondere în PIB, de la 29,7% la 29,2%.

Acest lucru nu înseamnă că statul a cheltuit mai puțini bani în total. Dimpotrivă, cheltuielile au crescut cu 5,5% în lei. Ele au reprezentat însă o parte mai mică din economia țării decât în anul precedent, în timp ce veniturile au crescut mai repede.

În concluzie, deficitul bugetar s-a redus în primele nouă luni ale anului 2026 deoarece veniturile statului au crescut mai rapid decât cheltuielile. În același timp, investițiile au avansat, cheltuielile cu salariile din sectorul public au scăzut, iar plățile pentru dobânzile datoriei publice au continuat să crească, potrivit datelor Ministerului Finanțelor.

Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google