Deficitul bugetar al României a ajuns la 78,3 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, în scădere față de cele 102,47 miliarde de lei înregistrate în aceeași perioadă a anului trecut. Ca pondere în PIB, deficitul s-a redus de la 5,31% la 3,81%, potrivit datelor prezentate de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Oficialul avertizează însă că presiunile asupra bugetului rămân ridicate, în special din cauza dobânzilor, a obligațiilor de plată și a incertitudinilor privind încasarea integrală a fondurilor din PNRR.
„Execuția bugetară la nouă luni confirmă că suntem în direcția corectă în procesul de consolidare fiscal-bugetară”, a declarat Alexandru Nazare, care susține că reducerea deficitului trebuie continuată fără sacrificarea investițiilor publice.
- Anunțul ministrului de Finanțe despre creșteri de taxe și indexarea pensiilor: Avem nevoie de sustenabilitate
- Grindeanu garantează: Anul viitor, taxele pentru români și companiile românești nu vor crește
Principalele date ale execuției bugetare la nouă luni din 2026:
- Deficit bugetar: 78,3 miliarde de lei, față de 102,47 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025.
- Deficit ca pondere în PIB: 3,81%, comparativ cu 5,31% în primele nouă luni ale anului trecut.
- Venituri bugetare: 522,69 miliarde de lei, în creștere cu 11,9%.
- Cheltuieli bugetare: creștere cu 5,5%, într-un ritm mai lent decât cel al veniturilor.
- Investiții publice: 107,77 miliarde de lei, cu 25,15 miliarde de lei peste nivelul din primele nouă luni ale anului trecut.
- Cheltuieli de personal: reducere cu 4,43 miliarde de lei.
- Încasări din TVA: creștere cu 24,8%.
- Contribuții de asigurări: creștere cu 6,8%.
- Cheltuieli cu dobânzile: 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut.
Nazare: Fondurile europene au susținut investițiile
Ministrul Finanțelor afirmă că investițiile publice au fost susținute decisiv de fondurile europene și de PNRR. Potrivit acestuia, finanțările europene au acoperit peste 70% din investițiile publice din acest an, reducând presiunea asupra bugetului național.
Veniturile din fonduri europene au crescut cu 39,8%, iar plățile pentru proiectele finanțate prin PNRR și alte programe europene au avansat cu 48,8%.
România a încasat până acum 13,27 miliarde de euro prin PNRR și mai are de primit 6,43 miliarde de euro, aferente cererilor de plată 5 și 6. Validarea acestora de către Comisia Europeană este esențială pentru asigurarea finanțării aferente jaloanelor și țintelor îndeplinite.
Ministrul avertizează că sumele solicitate sau alocate nu sunt echivalente cu banii efectiv încasați. Dacă anumite finanțări nu vor fi validate, presiunea asupra bugetului național ar putea crește, în funcție de cheltuielile deja efectuate și de obligațiile contractuale asumate.
În acest context, Nazare spune că a solicitat ministerelor să clarifice stadiul proiectelor și să evalueze investițiile în funcție de lucrările realizate, obligațiile de plată rămase și sursele de finanțare certe.
Dobânzile și obligațiile de plată pun presiune pe buget
În pofida reducerii deficitului, cheltuielile cu dobânzile continuă să crească. Acestea au ajuns la 50,63 miliarde de lei în primele nouă luni, cu 10,69 miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă din 2025.
„Cu cât statul se împrumută mai mult și în condiții mai puțin favorabile, cu atât o parte mai mare din resursele publice trebuie direcționată către plata dobânzilor, în detrimentul investițiilor și al serviciilor publice”, a avertizat ministrul.
Alte presiuni asupra bugetului vin din titlurile executorii de peste 13 miliarde de lei scadente în 2026, din necesarul de finanțare al sistemului de sănătate și din solicitările de decontare aferente schemelor de compensare a energiei.
Nazare atrage atenția și asupra angajamentelor asumate pentru proiectele de investiții, care ar depăși în unele cazuri creditele bugetare disponibile în limitele traiectoriei de reducere a deficitului.
2027, an-cheie pentru consolidarea fiscală
Ministrul Finanțelor avertizează că rectificarea bugetară și construcția bugetului pentru 2027 vor fi dificile. Guvernul va trebui să coreleze veniturile estimate cu obligațiile deja asumate, cheltuielile permanente, eventualele indexări, contractele de investiții aflate în derulare și angajamentele de apărare prin programul SAFE.
„2027 este un an-cheie al ajustării fiscale, nu un an al creșterilor spectaculoase de bugete. Bugetele se vor construi pornind de la ceea ce putem finanța, nu de la ceea ce ne-am dori să cheltuim”, a declarat Alexandru Nazare.
Oficialul a subliniat că nu pot fi angajate cheltuieli suplimentare fără identificarea surselor de finanțare și evaluarea impactului asupra deficitului și datoriei publice.
În opinia ministrului, o eventuală deteriorare a ratingului de țară ar putea duce la împrumuturi mai scumpe pentru stat, la creșterea costurilor de finanțare pentru companii și, indirect, pentru cetățeni, precum și la reducerea resurselor disponibile pentru dezvoltare.
Nazare a mai amintit că România continuă să aibă cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană și a susținut că reducerea dezechilibrelor trebuie să continue, fără abandonarea investițiilor care pot sprijini creșterea economică pe termen lung.
