Ministerul Finanțelor avertizează că România trebuie să reducă cheltuielile bugetare în ultimele săptămâni ale anului pentru a se încadra în ținta de deficit de 6,2% din PIB. Instituția susține că rectificarea bugetară trebuie să elimine cheltuielile neesențiale și atrage atenția că fiecare săptămână de întârziere reduce eficiența măsurilor de economisire.
România continuă să aibă cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, chiar dacă în 2025 acesta a scăzut de la 9,2% la 7,8% din PIB, potrivit datelor Eurostat prezentate joi de Ministerul Finanțelor.
După primele nouă luni din 2026, deficitul bugetar a ajuns la 3,82% din PIB, față de 5,35% în aceeași perioadă a anului trecut. Pentru încadrarea în ținta anuală de 6,2%, deficitul suplimentar din ultimul trimestru nu ar trebui să depășească aproximativ 49 de miliarde de lei.
Problema este că ultimele trei luni ale anului concentrează, în mod tradițional, cele mai mari plăți ale statului.
Finanțele cer reducerea cheltuielilor
Ministerul Finanțelor susține că, în perioada rămasă până la sfârșitul anului, Guvernul trebuie să se concentreze pe cheltuielile esențiale și să amâne costurile care nu sunt justificate de nevoi imediate. „În intervalul rămas din 2026 singura pârghie care produce efecte în acest an este reducerea cheltuielilor, iar efectul acesteia scade cu fiecare săptămână de întârziere”, avertizează instituția.
În acest context, rectificarea bugetară devine o prioritate. „De aceea rectificarea bugetară este un obiectiv prioritar: aceasta trebuie să reducă cheltuielile care nu sunt necesare și să concentreze resursele pentru investițiile în curs și funcționarea esențială a statului”, precizează Ministerul Finanțelor.
Instituția nu indică însă ce cheltuieli ar urma să fie reduse și nici ce instituții sau domenii ar putea fi afectate.
În același timp, investițiile publice au ajuns la 107,8 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului, cu 25,2 miliarde de lei mai mult decât în perioada similară din 2025. O mare parte a acestor investiții este finanțată din fonduri europene.
România rămâne cu cel mai mare deficit din UE
Datele definitive publicate de Eurostat arată că România a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,8% din PIB, echivalentul a 149,7 miliarde de lei.
Este o îmbunătățire față de 2024, când deficitul a fost de 9,2% din PIB, și o revizuire favorabilă față de estimarea de 7,9% publicată în aprilie.
România și Malta au înregistrat cele mai mari reduceri ale deficitului din Uniunea Europeană în 2025, de câte 1,4 puncte procentuale.
Cu toate acestea, România rămâne pe primul loc în UE în privința deficitului bugetar, urmată de Polonia (7,2%), Belgia (5,2%) și Franța (5,1%). Media Uniunii Europene a fost de 3,1% din PIB.
Mai mult, datele trimestriale provizorii pentru 2026 arată că deficitul guvernamental ajustat sezonier a crescut de la 5,5% din PIB în primul trimestru la 9,2% în al doilea.
Ministerul Finanțelor explică însă că aceste procente descriu situația fiecărui trimestru în parte și nu reprezintă deficitul cumulat al anului. Instituția pune creșterea din trimestrul al doilea inclusiv pe seama accelerării investițiilor publice și a plăților pentru proiectele din PNRR.
PNL și PSD se acuză reciproc de manipularea datelor
Datele Eurostat au provocat și un schimb dur de acuzații între PSD și PNL. Potrivit unui comunicat de presă citat de Agerpres, social-democrații au susținut că deficitul din timpul guvernării Bolojan este cel mai mare din Uniunea Europeană și depășește nivelul lăsat de fostul premier Marcel Ciolacu. „S-a aprins lumina pe deficitul lui Bolojan: cel mai mare din Uniunea Europeană și cu mult peste deficitul rămas după Guvernarea Marcel Ciolacu. Eurostat a aprins lumina pe deficitul lăsat de guvernarea Bolojan! Datele publicate pe 21 octombrie arată că Guvernul Bolojan lasă în urmă un deficit de 9,2% din PIB (date ajustate sezonier), cel mai mare din Uniunea Europeană și semnificativ peste deficitul de 7,7% din PIB înregistrat de Guvernul Ciolacu”, a scris PSD.
Liberalii acuză însă PSD că interpretează greșit indicatorii statistici și prezintă deficitul trimestrial de 9,2% din PIB drept deficitul cumulat al primelor șase luni. „PSD minte şi falsifică fără ruşine semnificaţia datelor Eurostat. Deficitul pe primele 6 luni din acest an a fost 2% din PIB”, a transmis PNL, potrivit Digi24.
Liberalii precizează că deficitul cumulat în primul semestru a fost de 2% din PIB potrivit metodologiei naționale și de 3,4% conform metodologiei europene ESA.
PNL susține că diferențele dintre indicatori sunt explicate inclusiv de plățile anticipate pentru proiectele PNRR, care urmează să fie decontate de Uniunea Europeană, și de înregistrarea unei obligații de plată de peste 3,4 miliarde de lei către Pfizer.
Dobânzile la datoria publică au ajuns la aproape 30 de miliarde de lei
O altă problemă majoră este costul tot mai ridicat al împrumuturilor statului. Datoria publică a crescut de la 48,3% din PIB în 2022 la 58,9% la sfârșitul anului 2025, adică un avans de peste zece puncte procentuale în numai trei ani.
În primul semestru din 2026, România a cheltuit 29,4 miliarde de lei doar pentru plata dobânzilor, cu 4,1 miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.
Ministerul Finanțelor avertizează că fiecare an de întârziere în reducerea deficitului înseamnă costuri suplimentare cu dobânzile.
Ținta de deficit de 6,2% pentru 2026 ar reprezenta parcurgerea a aproximativ jumătate din drumul dintre nivelul de 9,2% înregistrat în 2024 și pragul european de 3% din PIB.
Restul ajustării ar urma să fie realizat în anii următori.
Potrivit estimărilor prezentate de Ministerul Finanțelor, agențiile internaționale de rating anticipează pentru 2026 deficite de 5,8% din PIB (Moody's), 5,9% (Fitch) și 6,25% (S&P).
România se află din 2020 sub supravegherea Comisiei Europene pentru depășirea limitei de deficit bugetar de 3% din PIB. Potrivit calendarului convenit cu UE, țara noastră trebuie să își corecteze deficitul excesiv până în 2030.
Dormi mai puțin de 5 ore pe noapte? Risc crescut pentru zeci de boli
A stat un an în scaun cu rotile după ce și-a rupt ambele picioare, a ajuns în Thailanda și acum impresionează în România: Povestea lui Assad Al-Hamlawi
Investitori americani cumpără companii germane de tradiție
CCR a respins sesizarea PNL și USR privind împărțirea funcțiilor din conducerea Camerei Deputaților
