Franța interzice protestele care nu sunt organizate de sindicate. Macron scoate militarii și blindatele în stradă

Franța interzice protestele care nu sunt organizate de sindicate. Macron scoate militarii și blindatele în stradă
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum
Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google

Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat joi noi restricții asupra manifestațiilor publice, după violențele și jafurile care au zguduit Franța weekendul trecut. În zilele următoare, autoritățile vor respinge solicitările de organizare a protestelor venite din partea grupurilor considerate nelegitime, în timp ce manifestațiile sindicale vor putea avea loc, dar pe trasee controlate.

Măsurile sunt anunțate înaintea unei noi zile de mobilizare națională, programată sâmbătă, 24 octombrie. Guvernul pregătește un dispozitiv de securitate de amploare, care va include militari, vehicule blindate și unități de elită ale poliției și jandarmeriei.

Potrivit Reuters și AFP, anunțul a fost făcut după o reuniune de securitate convocată la Palatul Élysée, în urma incidentelor violente din 17 octombrie.

Macron: Nu este momentul pentru noi manifestații

„Recomandarea generală este să nu existe manifestații în zilele următoare”, a declarat Emmanuel Macron.

ADVERTISING

Președintele francez a explicat că solicitările venite din partea organizațiilor sindicale vor fi analizate, însă autoritățile vor putea modifica traseele marșurilor pentru a proteja centrele orașelor, magazinele și clădirile publice.

În schimb, cererile formulate de persoane sau grupuri pe care autoritățile nu le consideră îndreptățite să organizeze astfel de manifestații vor fi respinse. „Nu este momentul, pentru că vrem să revenim la calm”, a afirmat Macron.

Șeful statului a cerut fermitate maximă împotriva celor implicați în jafurile și distrugerile de săptămâna trecută și a recunoscut că serviciile de informații nu au anticipat corect amploarea violențelor.

Macron acuză extrema stângă că vrea să răstoarne Republica

Președintele francez a atribuit o parte dintre violențele din 17 octombrie unor grupări de extremă stângă, pe care le-a acuzat că au urmărit destabilizarea instituțiilor statului. „Sâmbăta trecută am avut acte politice și de revoltă împotriva autorității statului, comise de grupări de extremă stângă, al căror scop este să răstoarne Republica”, a declarat Macron, citat de Reuters.

ADVERTISING

El a făcut însă distincția între acțiunile motivate politic și jafurile comise de persoane care au profitat de haosul din timpul manifestațiilor.

Acuzațiile privind motivația politică a violențelor nu sunt confirmate de toate datele anchetelor. Potrivit Le Monde, procuroarea Parisului, Laure Beccuau, a declarat că, dintre cele 300 de persoane prezentate unui magistrat după incidentele din capitală, niciuna nu invocase o motivație politică.

Militari, blindate și unități de elită pe străzi

Autoritățile franceze pregătesc pentru sâmbătă o mobilizare a forțelor de ordine cu 20% mai mare decât cea din 17 octombrie, potrivit Ministerului de Interne. Pe lângă polițiști și jandarmi, vor fi desfășurate vehicule blindate, unități de elită și militari din cadrul operațiunii Sentinelle.

Lansată în 2015, după atentatele teroriste din Franța, operațiunea Sentinelle are rolul de a proteja obiective sensibile, precum gări, aeroporturi, lăcașuri de cult și zone turistice.

ADVERTISING

Militarii vor putea prelua o parte dintre misiunile de pază, astfel încât polițiștii și jandarmii să se concentreze asupra manifestațiilor.

Președintele Macron a anunțat și convocarea unui nou Consiliu de Apărare vineri, 23 octombrie, când ar putea fi adoptate măsuri suplimentare.

30.000 de manifestanți așteptați la Orléans, împotriva extremei drepte

Un dispozitiv special de securitate este pregătit și la Orléans, unde între 20.000 și 30.000 de persoane sunt așteptate sâmbătă la proteste împotriva congresului partidului de extremă dreapta Rassemblement National (RN), care marchează lansarea campaniei prezidențiale a lui Marine Le Pen.

Potrivit AFP, prefectul departamentului Loiret, Hugues Moutouh, a anunțat mobilizarea a aproape 3.000 de polițiști și jandarmi, a unui vehicul blindat și a tunurilor cu apă. Autoritățile estimează că printre manifestanți s-ar putea afla între 2.000 și 3.000 de persoane radicale.

La protestul programat sâmbătă dimineață au făcut apel aproximativ 50 de organizații, sindicate și formațiuni politice, în principal de stânga. Prefectul susține că unele grupări de extremă stângă și-au anunțat intenția de a împiedica desfășurarea congresului RN.

Protestele, interzise în mai multe orașe. Sute de magazine devastate la Lyon

În mai multe orașe franceze, autoritățile locale au introdus deja interdicții pentru manifestațiile programate sâmbătă.

La Lyon, unde între 200 și 300 de magazine au fost jefuite sau devastate în timpul violențelor din 17 octombrie, iar biroul de turism a fost incendiat, prefectura a interzis toate manifestațiile de sâmbătă.

Potrivit The Guardian, restricții au fost anunțate și în Marsilia, Nisa și Toulon.

La Paris, un marș programat să pornească din Place de la Bastille a fost autorizat, dar traseul său a fost modificat pentru a evita centrul capitalei. În schimb, autoritățile au interzis o manifestație organizată de mișcarea „vestelor galbene”, cunoscută pentru protestele de amploare din 2018 și 2019.

Interdicții au fost instituite și în centrele orașelor Rouen și Le Havre, în timp ce la Le Mans restricțiile vor rămâne în vigoare până marți, 27 octombrie.

În Grenoble, autoritățile au interzis adunările publice într-o zonă centrală până duminică dimineață. Orașul a fost grav afectat de violențele din 17 octombrie, când aproximativ 100 de magazine au suferit pagube, iar 24 au fost jefuite.

Protestele afectează și principalele atracții turistice din Paris. Muzeele Luvru și Orsay, alături de Grand Palais și muzeele Picasso și Orangerie, vor fi închise sâmbătă, 24 octombrie, din motive de securitate, a anunțat Ministerul francez al Culturii, citat de AFP.

Nemulțumirile sociale continuă să crească

Valul de proteste a început luna trecută, în urma nemulțumirilor elevilor și studenților privind lipsa personalului din școli, infrastructura deteriorată și finanțarea insuficientă a educației.

Treptat, manifestațiile s-au extins și au devenit o mișcare socială mai amplă, alimentată de creșterea costului vieții, nemulțumirile salariale și reducerea cheltuielilor pentru serviciile publice.

Premierul Sébastien Lecornu s-a întâlnit miercuri cu reprezentanții sindicatelor, însă discuțiile nu au dus la măsuri concrete care să detensioneze situația.

Organizațiile sindicale au anunțat că vor continua mobilizarea și pregătesc o nouă zi de proteste și grevă pentru 5 noiembrie.

G.P.

Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google