Curtea Penală Internațională (CPI) și angajații săi au fost desemnați joi laureații Premiului Saharov pentru libertatea de gândire 2026, acordat de Parlamentul European. Distincția vine într-un moment dificil pentru instanța internațională de la Haga, vizată de sancțiuni americane care îi amenință activitatea.
Anunțul a fost făcut de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, în plenul legislativului comunitar.
„Uniunea Europeană se bazează pe respectarea principiului multilateralismului și a instituțiilor internaționale. Prin acordarea Premiului Saharov Curții Penale Internaționale și funcționarilor acesteia, Parlamentul European recunoaște activitatea importantă a Curții în ceea ce privește respectarea dreptului internațional și a justiției”, a declarat Metsola, potrivit unui comunicat al Parlamentului European.
Reacția CPI: Provocări fără precedent
Președinta Curții Penale Internaționale, judecătoarea Tomoko Akane, a mulțumit Parlamentului European și a atras atenția asupra presiunilor cu care se confruntă instituția. „Această distincție vine într-un moment în care Curtea și funcționarii săi se confruntă cu provocări fără precedent, în special sancțiuni care vizează obstrucționarea mandatului judiciar al Curții”, a declarat Akane, citată de AFP.
Reacția vine la două săptămâni după ce Washingtonul a anunțat o nouă serie de sancțiuni împotriva CPI, cu potențiale consecințe directe asupra funcționării instanței.
Potrivit AFP, măsurile ar putea afecta plata salariilor celor aproximativ 900 de angajați, deplasările necesare anchetelor și infrastructura tehnologică a instituției, care depinde în mare măsură de serviciile Microsoft.
„În acest context, Premiul Saharov capătă o importanță deosebită, reafirmând rolul esențial al instituțiilor judiciare independente și al celor care lucrează pentru apărarea dreptului internațional”, a subliniat președinta CPI.
Parlamentul European cere protejarea Curții
Eurodeputații au condamnat în repetate rânduri sancțiunile impuse de SUA, începând din 2025, împotriva instituției, procurorilor, judecătorilor și altor angajați ai acesteia.
Parlamentul European consideră că aceste măsuri reprezintă atacuri grave asupra justiției internaționale și a cerut Comisiei Europene să folosească legislația europeană de blocare a sancțiunilor extrateritoriale. Acest mecanism permite protejarea operatorilor europeni împotriva efectelor unor măsuri adoptate de state din afara Uniunii și oferă posibilitatea solicitării de despăgubiri pentru prejudiciile suferite.
Toate cele 27 de state membre ale UE sunt părți la Statutul de la Roma, tratatul care stă la baza funcționării CPI, și au obligația de a coopera cu instanța în condițiile prevăzute de acesta.
Ce rol are Curtea Penală Internațională
Înființată în 2002 și având sediul la Haga, Curtea Penală Internațională este prima instanță penală internațională permanentă. Aceasta anchetează și judecă persoane acuzate de genocid, crime împotriva umanității, crime de război și, în condițiile prevăzute de Statutul de la Roma, crima de agresiune.
CPI intervine atunci când instanțele naționale nu pot sau nu doresc să desfășoare în mod real anchete și procese pentru aceste infracțiuni. „Într-o lume marcată de proliferarea conflictelor, nu există pace fără justiție și nu există securitate fără lege”, a transmis Tomoko Akane.
Premiul Saharov, instituit de Parlamentul European în 1988 și numit după fizicianul și disidentul sovietic Andrei Saharov, recompensează persoanele și organizațiile care apără drepturile omului, democrația, libertatea de exprimare și statul de drept.
Ceremonia de decernare a premiului din acest an va avea loc în decembrie, la Strasbourg, în timpul sesiunii plenare a Parlamentului European.
Surpriză pe Autostrada Transilvania: Un tronson de aproape 30 km ar putea fi deschis cu cinci luni înainte de termen (Video)
Cristiano Ronaldo și-a aflat pedeapsa
Se schimbă ritmul politicii externe? Ce vrea Luca Niculescu
Lia Savonea, după decizia CEDO privind salariile magistraților: Să evităm interpretările selective și concluziile pripite
