Statele Unite au anunțat vineri că impun sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale (CPI), la câteva ore după ce jurista sud-africană Navi Pillay a primit Premiul Nobel pentru Pace, în special pentru activitatea sa în cadrul instituției.
„Președintele Trump nu va permite niciodată Curții Penale Internaționale să îi urmărească penal pe americani. De aceea, astăzi, Statele Unite impun sancțiuni Curții Penale Internaționale. Vom interzice tranzacțiile cu această instanță care acționează în afara normelor, tăindu-i resursele și paralizându-i capacitatea de a funcționa”, a declarat secretarul de stat Marco Rubio într-un comunicat citat de Reuters.
SUA vor să demonteze CPI "cărămidă cu cărămidă"
"Vor mai multă putere și o vor pe cheltuiala noastră", a insistat Rubio.
"Atât republicanii, cât și democrații au respins întotdeauna ideea că CPI ar putea urmări penal cetățeni americani, membri ai forțelor noastre armate sau lideri politici americani. Statele Unite nu au aderat niciodată la această Curte, nu avem nevoie de ea și nu o dorim", a declarat Rubio într-un comunicat.
"Speram să-i vedem pe aliații noștri temperând zelul Curții. În caz contrar, SUA vor continua să demonteze CPI, cărămidă cu cărămidă, până când americanii nu vor mai putea fi amenințați", a adăugat Rubio.
Ce vizează sancțiunile SUA
Șeful diplomației americane a detaliat în ce constau sancțiunile aplicate CPI:
- Sancțiunile sunt prevăzute pentru o perioadă de 180 de zile și interzic toate tranzacțiile financiare cu CPI, pentru "a-i bloca resursele și a-i reduce capacitatea de a opera".
- Perioada ar putea fi ajustată "în funcție de succesele sau eșecurile acestor eforturi".
- Sancțiunile nu se aplică serviciilor de mentenanță sau software și accesului la "cloud", nici funcționării sistemului de pensii al CPI sau anumitor activități legate de persoanele reținute de Curte.
Reacția Curții Pentale Internaționale
Sancțiunile constituie "un atac la adresa statului de drept și a fundamentelor ordinii juridice internaționale, care subminează principiul fundamental conform căruia nimeni nu este mai presus de lege", a precizat CPI într-un comunicat.
Curtea a subliniat că aceste măsuri au drept scop intimidarea personalului său și perturbarea activității sale, afirmând că nu se va lăsa descurajată.
"Curtea va continua să își îndeplinească pe deplin mandatul, cu independență și imparțialitate depline, acționând exclusiv pe baza legii și a probelor, în sprijinul nenumăratelor victime ale unor crime grave", a declarat președinta CPI, Tomoko Akane.
Curtea a cerut celor 125 de state membre să o susțină, afirmând că soarta sa "depinde acum și de statele care au creat-o".
"Generațiile viitoare, în special victimele atrocităților în masă, se vor întreba cum am reacționat atunci când o instituție creată pentru a le proteja a fost vizată", a adăugat CPI.
Curtea Penală Ibternațională, înfiinţată în 2002 pentru a judeca crimele de război, crimele împotriva umanităţii şi genocidul, numără 125 de ţări ca state membre, inclusiv toate ţările UE şi toţi membrii alianţei NATO, cu excepţia Statelor Unite şi a Turciei.
În trecut, instanţa a beneficiat de un puternic sprijin public din partea ţărilor membre, inclusiv a principalilor aliaţi ai SUA, şi îşi are sediul în Ţările de Jos, stat membru al UE şi al NATO.
Fostă judecătoare CPI, distinsă cu Premiul Nobel pentru Pace 2026
Premiul Nobel pentru Pace 2026 a fost acordat vineri, 9 octombrie, juristei sud-africane Navanethem „Navi” Pillay (85 de ani), pentru contribuția sa la promovarea păcii și a dreptului internațional, în special pentru eforturile de a aduce în fața justiției persoanele responsabile de crime de război, crime împotriva umanității și genocid.
Comitetul Nobel norvegian a explicat că Pillay a demonstrat, de-a lungul carierei, că justiția internațională poate contribui la prevenirea războaielor și a violențelor, într-un moment în care instituțiile care apără dreptul internațional sunt supuse unor presiuni tot mai mari.
În motivarea premiului, Comitetul Nobel transmite și un avertisment privind slăbirea ordinii internaționale bazate pe reguli.
Potrivit comitetului, lumea se confruntă cu un număr foarte mare de războaie și conflicte, în timp ce instituțiile dreptului internațional sunt atacate, iar politica bazată pe forță câștigă teren. „Ori de câte ori forța prevalează asupra dreptului, sunt subminate stabilitatea, încrederea și conviețuirea pașnică”, avertizează Comitetul Nobel.
T.D.
Noua Lege ANI, analizată de urgență de Comisia de la Veneția. Când vine opinia în cazul Fritz
Avertisment BM: Concentrarea exporturilor auto expune România. Deficit comercial de 12,5 miliarde de euro al sectorului mașini
Șantierul naval Mangalia a fost vândut pentru 138 de milioane de euro. Rheinmetall va construi aici patru nave pentru Armata Română
Sorana Cîrstea, înapoi pe teren: Revine după accidentarea pe care a suferit-o la US Open
