Președintele francez, Emmanuel Macron, a criticat „violența scăpată de sub control”, după un weekend marcat de tulburări de amploare în întreaga Franță, soldat cu incendierea unor clădiri publice, distrugerea și jefuirea a sute de magazine și reținerea a aproape 2.000 de persoane în orașe din întreaga țară.
„Privind aceste imagini, ne-am întrebat cu toții cum au putut francezii să facă acest lucru Franței?”, a declarat Macron într-un discurs televizat, potrivit The Guardian.
Președintele a afirmat că „nimic nu justifică” violențele și a precizat că reprezentanții statului la nivel local vor putea interzice anumite adunări publice, dacă vor considera necesar.
- Proteste masive și violențe în Franța. 1.800 de rețineri și 500 de polițiști răniți. Primăria din Limoges, distrusă. Jafuri la Paris și Marsilia (Video)
- Cum arată Franța la o zi după unele dintre cele mai ample proteste (Foto & Video)
Macron a spus că trebuie făcută o distincție între ceea ce a numit protestatari autentici, pașnici, care revendică măsuri privind costul vieții și sistemul de educație, și cei care „distrug, devastează și jefuiesc”. El a criticat ceea ce a numit „grupuri destabilizatoare de extremă stângă, cărora li s-au alăturat numeroși infractori”.
Președintele a promis că va fi asigurată „transparența deplină”, iar „cei care au distrus trebuie să plătească, cei care au jefuit trebuie să despăgubească”.
Guvernul francez a fost acuzat că a gestionat defectuos protestele și că a subestimat amploarea acestora. Atât în rândul stângii, cât și al extremei drepte au apărut apeluri la demisia ministrului de Interne, Laurent Nuñez, scrie Politico.
Potrivit celor mai recente date ale Ministerului francez de Interne, aproximativ 2.000 de persoane au fost arestate în timpul tulburărilor. Polițiști, pompieri și manifestanți au fost răniți pe măsură ce situația a degenerat.
Protestele au căpătat rapid o dimensiune politică
Cu șase luni înaintea alegerilor prezidențiale de anul viitor din Franța, evenimentele de sâmbătă au căpătat rapid o dimensiune politică.
Premierul Sébastien Lecornu a acuzat, la rândul său, extrema stângă că a alimentat violențele. El a susținut că mișcarea Franța Nesupusă și candidatul acesteia la președinție, Jean-Luc Mélenchon, au avut un „rol important” într-o „rețea de extremă stângă” care ar fi contribuit la amplificarea tulburărilor.
Mélenchon, alături de reprezentanți ai stângii din mai multe partide, a participat la protestele de sâmbătă și și-a îndemnat susținătorii să li se alăture, condamnând însă jafurile și violențele.
El a afirmat că acuzațiile potrivit cărora ar fi responsabil pentru scenele de haos urmăresc să-i slăbească șansele în cursa prezidențială. Totodată, l-a acuzat pe Macron că a „lăsat situația să se deterioreze”, fără să propună soluții pentru a calma nemulțumirea populației.
În prezent, Mélenchon se află într-o cursă strânsă pentru locul al doilea, alături de candidatul de centru-stânga Raphaël Glucksmann și de candidatul de centru-dreapta Édouard Philippe. În fruntea sondajelor se află Marine Le Pen, reprezentanta extremei drepte. Dacă niciun candidat nu obține majoritatea voturilor în primul tur, primii doi clasați se califică în turul al doilea.
Le Pen și partidul său de extremă dreapta, Adunarea Națională, au folosit imaginile cu violențele pentru a se prezenta drept susținători ai unei „Franțe împăcate”. Formațiunea l-a acuzat pe Macron și guvernul său că reprezintă „partidul haosului”, iar mișcarea Franța Nesupusă a lui Mélenchon, că „legitimează violența”.
Proteste masive și violențe în Franța. 1.800 de rețineri și 500 de polițiști răniți. Primăria din Limoges, distrusă. Jafuri la Paris și Marsilia (Video)
Zelenski cere sprijinul României pentru exporturile de cereale. Ungaria acceptă tranzitul, cu o condiție
Decizia luată de CFR Cluj după ce a așteptat trei luni banii investitorilor elvețieni
Trump, după protestele din Franța: Imigrația a distrus această țară. Închideți-vă granițele
