Protestele care au cuprins liceele din Franța nu au apărut din senin și nu pot fi explicate doar prin lipsa profesorilor de la catedră sau prin nemulțumirile legate de infrastructura şcolară.
În spatele revoltei se află o criză mai profundă: în unele licee, profesorii au ajuns să se teamă să mai intre la ore, iar violența și indisciplina au devenit parte din realitatea de zi cu zi.
O profesoară de origine română care predă în Franța a vorbit cu Spotmedia despre cauzele crizei actuale din învăţământ. Ea a preferat să rămână anonimă. O să-i spunem Maria.
Menţionez că mărturia profesoarei cu care am vorbit trebuie privită ca o relatare personală, nu ca o descriere a întregului sistem educațional francez.
Însă datele unui sondaj recent confirmă problemele descrise de ea. Iată ce a constatat Barometrul UNSA Éducation 2026, realizat pe un eșantion de 42.849 de angajați din sistemul francez de educație, în luna septembrie:
- 68% dintre respondenți sunt nemulțumiți de condițiile lor de muncă
- 57% sunt expuși stresului și unor situații dificile de gestionat.
- 68% spun că situațiile de tensiune și violență din mediul lor de lucru sunt în creștere. Procentul urcă la 72% în școlile din zonele franceze defavorizate incluse în rețelele de educație prioritară.
- 66% spun că ceea ce le-a schimbat cel mai mult activitatea în ultimii ani este profilul elevilor cu care lucrează
- 66% dintre angajații din educație nu se simt suficient de recunoscuți sau respectați în munca lor.
Paradoxal, deși 90% dintre cei chestionați spun că iubesc meseria pe care o fac, doar 22% ar recomanda-o unui tânăr.
În acest context, Maria mi-a explicat că probleme sunt, mai ales, în liceele din cartierele sărace.
Profesorii se confrunta nu doar cu insulte și amenințări la ore, ci chiar și cu agresiuni fizice. În unele cazuri, au existat inclusiv situații în care elevii au venit cu cuțite în școală, iar unii profesori au fost efectiv bătuţi.
„Profesorilor a ajuns să le fie frică să mai intre la ore”, susține profesoara.
În aceste condiții, spune Maria, unii profesori ajung să intre în concediu medical din cauza anxietății sau a atacurilor de panică. Astfel de absențe pot dura și câte două luni, iar problema se transformă într-un cerc vicios: cu cât lipsesc mai mulți profesori, cu atât clasele rămân mai descoperite, iar presiunea asupra celor care rămân la catedră crește.
Un sistem care nu mai face faţă
Autoritățile franceze recunosc oficial că înlocuirea profesorilor absenți reprezintă o problemă majoră.
Sistemul de stat permite profesorilor să îşi ia concedii medicale, pentru probleme legate de stres, pe termen lung. Problema apare atunci când deficitul existent de personal se suprapune peste aceste absențe repetate și de lungă durată.
În acelaşi timp, profesorii sunt plătiți prost și se confruntă cu probleme de indisciplină şi violenţe la clasă. Atunci de unde să găsească ministerul personal didactic? Cine ar vrea să intre într-un astfel de sistem de învăţământ, în care repartizarea se face obligatoriu prin minister şi te poţi trezi că trebuie să lucrezi în astfel de licee cu probleme?
Faptul că profesorii și conducerea unor licee au fost țintele unor agresiuni în timpul actualelor proteste este relatat și de presa franceză.
La începutul lunii octombrie, mai mulți directori de licee au fost agresați sau răniți în timpul blocajelor. La Rouen, Petit-Quevilly și Ingré au fost raportate astfel de incidente. Profesorii au fost, de asemenea, amenințați sau agresați în ultimele zile. Dar situaţia nu este nouă şi nu se întâmplă doar acum, după cum ne-a relatat Maria.
De unde a pornit revolta
Protestele au început în regiunea Parisului și s-au extins rapid în întreaga Franță. Printre nemulțumirile exprimate oficial de elevi se numără lipsa profesorilor și a personalului auxiliar, clasele supraaglomerate, infrastructura degradată, programul școlar și condițiile dificile din unele licee.
În zonele mai sărace, problemele sunt și mai vizibile.
Un exemplu este Seine-Saint-Denis, la nord de Paris, unde elevii au reclamat inclusiv condiții insalubre, cu șobolani și gândaci.
Profesoara româncă spune că, în astfel de comunități, problemele din școală se suprapun peste frustrări sociale.
În opinia ei, acum cineva a aprins scânteia într-un mediu în care nemulțumirea exista deja, iar o parte dintre elevi au profitat de moment pentru a ieși în stradă. În plus, francezii au cultura protestului şi nu se feresc să îşi exprime public revolta, chiar şi prin incendieri şi manifestări violente.
Pentru Maria, ceea ce se vede acum pe străzile Franței este doar partea vizibilă a unei crize mai profunde şi mai vechi.
În unele licee, elevii au ajuns să testeze permanent limitele profesorilor, în timp ce cadrele didactice se confruntă cu salarii insuficiente, lipsa personalului și sentimentul că nu sunt suficient protejate atunci când apar situații grave.
Premieră în Germania: AfD obține președinția unui parlament regional
Creditele neperformante garantate de stat s-au dublat într-un an și au crescut de 10 ori în 3 ani, aproape integral pe seama IMM-urilor - Riscul se va transfera la buget
Certitudinea pe care o are Adrian Mutu după rezultatele României din Liga Națiunilor
Horoscop zilnic: 6 octombrie
