Autoritățile franceze impun restricții de circulație în mai multe orașe, în timp ce țara încearcă să gestioneze cele mai grave revolte din ultimii ani.
Măsurile au fost luate după ce protestele din weekend au degenarat într-un val de violențe. Atmosfera a rămas tensionată luni, iar premierul Sébastien Lecornu a cerut mai multor orașe să instituie „restricții parțiale de circulație”, pentru a proteja populația, bunurile și afacerile.
- Proteste masive și violențe în Franța. 1.800 de rețineri și 500 de polițiști răniți. Primăria din Limoges, distrusă. Jafuri la Paris și Marsilia (Video)
- Cum arată Franța la o zi după unele dintre cele mai ample proteste (Foto & Video)
În Paris, Piața Republicii (Place de la République) va fi supusă restricțiilor de circulație de luni, de la ora 23:00, până marți, la ora 6:00. Aceleași măsuri se vor aplica și pe străzile din jurul zonei Les Halles, începând de luni, de la ora 22:00, până marți, la ora 6:00, relatează CNN, citând aleși locali din Paris.
În Marsilia, autoritățile au interzis toate adunările și manifestațiile în intervalul orar 12:00-20:00, ora locală.
Potrivit primarului din Nisa, în centrul orașului va fi impusă o interdicție de circulație pentru minori, de luni, de la ora 21:00, până marți, la ora 6:00. Măsuri similare vor fi aplicate și în mai multe localități.
BFMTV, citând biroul premierului, a relatat că restricțiile vor viza orașele Lille, Douai, Wattignies și Denain și vor fi în vigoare de luni, de la ora 20:00, până marți, la ora 6:00.
Deciziile au fost luate după ce peste 2.000 de persoane au fost arestate în timpul protestelor din weekend. Cel puțin două persoane au murit, iar mai multe au fost grav rănite.
În timpul manifestațiilor, poliția a folosit gaze lacrimogene împotriva mulțimilor și s-a confruntat cu grupuri de protestatari îmbrăcați în negru și cu fețele acoperite. Aceștia au incendiat clădiri și au pătruns prin efracție în magazine și sedii ale instituțiilor publice. Imaginile surprinse în timpul violențelor au arătat inclusiv clădiri istorice cuprinse de flăcări.
Pe măsură ce Franța începe să evalueze pagubele, guvernul se confruntă cu tot mai multe acuzații că nu a anticipat amploarea crizei. Situația este cu atât mai delicată cu cât alegerile pentru desemnarea succesorului președintelui Emmanuel Macron sunt programate peste numai șase luni.
Autoritățile și liderii politici subliniază că marea majoritate a participanților au protestat pașnic. Cu toate acestea, confruntările și distrugerile, cele mai grave din ultimii ani, au zguduit țara și au provocat condamnări ferme atât din partea clasei politice, cât și a populației.
„Cei care au distrus trebuie să plătească. Cei care au jefuit trebuie să restituie pagubele. Cei care au încercat să răstoarne Republica vor fi trași la răspundere”, a declarat Macron duminică seara.
Președintele a promis, de asemenea, că va organiza în această săptămână întâlniri pentru a discuta „propuneri concrete” și pentru a asculta revendicările protestatarilor.
Rămâne însă de văzut dacă aceste măsuri vor fi suficiente pentru a opri manifestațiile din Franța.
Cum au început protestele din Franța
Mișcarea de protest a început în septembrie, când elevii și profesorii unui liceu din suburbiile Parisului au declanșat o grevă pentru a cere mai mulți angajați și resurse suplimentare. Revendicările lor au fost acceptate, iar greva s-a încheiat, însă acțiunea a declanșat un val de nemulțumire care s-a extins rapid în întreaga țară.
Elevii și studenții din mai multe regiuni, nemulțumiți de un sistem de educație afectat de lipsa personalului și de supraaglomerare, au organizat manifestații care, în unele cazuri, au degenerat în violențe.
Intervențiile considerate excesiv de dure ale poliției au alimentat furia publică și au scos în stradă sute de mii de oameni. Un moment care a amplificat indignarea a fost apariția unor înregistrări video în care un polițist folosește asupra unei fete o tehnică de imobilizare prin strangulare, interzisă.
În doar câteva săptămâni, protestele au depășit cadrul revendicărilor din educație și s-au transformat într-o mișcare mai amplă, care reflectă nemulțumirile legate de costul vieții, lipsa de reacție a guvernului, adâncirea diferențelor de avere și dorința de schimbare socială și politică.
„Așa nu se mai poate continua”, a declarat Maria Pallas, în vârstă de 57 de ani, membră a unui important sindicat francez, pentru CNN, în timpul protestului organizat sâmbătă la Paris.
„Avem problema costului vieții. Avem șomajul. Sunt o mulțime de lucruri. Un tânăr pleacă în căutarea unui loc de muncă, i se promit multe, iar în final nu se alege cu nimic”, a spus aceasta.
După atacul cu cuțitul, ministrul Educației cere protecție specială prin lege pentru profesorii agresați și restricții de acces în școli
Focar de ploșnițe la Spitalul Colentina din București. Pacienți mutați de urgență
Cum să supraviețuiești cu un președinte american pro-rus: Europa trebuie să acționeze rapid
Cu Radu Drăgușin titular, Fiorentina merge spre retrogradare
