Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că nu își dorește taxe și impozite noi în 2027. Și liderul PSD Sorin Grindeanu a dat asigurări că anul viitor taxele pentru români şi companiile româneşti nu vor creşte.
- Anunțul ministrului de Finanțe despre creșteri de taxe și indexarea pensiilor: Avem nevoie de sustenabilitate
- Grindeanu garantează: Anul viitor, taxele pentru români și companiile românești nu vor crește
Dar reducerea deficitului bugetar rămâne o problemă majoră, care va necesita măsuri pentru acoperirea dezechilibrelor. Una dintre variante este reducerea cheltuielilor publice, iar cealaltă, majorarea taxelor și impozitelor.
Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România, a declarat însă pentru Spotmedia că reducerea cheltuielilor este puțin probabilă, având în vedere experiența anilor anteriori, și estimează că nivelul general al taxării va crește anul viitor, în ciuda asigurărilor PSD.
Ce taxe ar putea crește în 2027
Președintele Asociației CFA România nu a indicat o anumită categorie de taxe care ar urma să fie majorată, dar consideră că nivelul general al taxării va crește anul viitor. Printre variantele posibile se numără majorarea taxelor pe salarii, creșterea TVA sau impozite mai mari pe proprietăți.
„Vedem că de multe ori se declară ceva şi se face altceva. De asta n-aș spune că o anumită taxă o să crească sau alta, dar cred că, pe ansamblu, nivelul de taxare anul viitor va fi mai mare. Ar putea fi taxe mai mari pe salarii, creștere de TVA, taxe pe proprietăți, dar vor fi taxe mai mari”, a afirmat convins Codirlașu.
Acesta a atras însă atenția că majorarea taxelor ar reduce și mai mult puterea de cumpărare a populației, prin diminuarea veniturilor disponibile.
„Pierderea de putere de cumpărare, prin venit disponibil mai mic datorită taxării”, a explicat economistul, întrebat care ar fi efectele unor noi creșteri de taxe și impozite.
Reducerea cheltuielilor publice, alternativa la majorarea taxelor
Potrivit lui Codirlașu, România ar putea reduce deficitul bugetar și fără să majoreze taxele, dacă ar diminua cheltuielile publice. El consideră că aceasta ar fi soluția optimă, dar spune că experiența anilor anteriori nu oferă motive de optimism.
„Ba da (putem reduce deficitul bugetar - n.red.), prin reducere de cheltuieli publice. Asta ar fi soluția optimă. Numai că, dacă ne uităm la istorie, în general nu s-a mers pe reducerea de cheltuieli, ci pe majorarea de taxe”, a declarat președintele Asociației CFA România.
În opinia sa, România nu se poate baza nici pe fondurile europene ca soluție suficientă pentru acoperirea necesarului de finanțare, în condițiile în care nu reușește să atragă integral banii disponibili.
„Banii europeni, mă rog, vedem că unii nu i-am luat. De asta, istoria ne spune să nu prea ne bazăm pe ei. Facem ce facem, că nu îi luăm pe toți”, a afirmat Codirlașu.
Acesta a mai atras atenția că, în 2027, dispar unele fonduri din componenta PNRR care au contribuit la veniturile și finanțarea din acest an, ceea ce va pune presiune suplimentară asupra bugetului. În același timp, eventualele creșteri ale pensiilor ar adăuga cheltuieli, deși, după cum a precizat economistul, acestea sunt prevăzute de lege.
Deficitul bugetar, principala problemă a economiei
Adrian Codirlașu consideră că reducerea deficitului bugetar trebuie să fie principala prioritate în construcția bugetului pentru anul viitor, întrucât dezechilibrul fiscal contribuie la inflația ridicată din România și afectează puterea de cumpărare.
„Deficitul bugetar generează inflație. Asta-i cauza structurală a inflației mari din România. Deficitul bugetar. Și, practic, prin deficit bugetar, statul bagă mâna, prin inflație, în buzunarul tuturor. (...) Deficitul bugetar trebuie să fie prioritatea numărul 1, 2 și 3”, a declarat acesta.
Economistul a subliniat că nivelul actual al taxării este deja ridicat. Potrivit lui, un salariat muncește cel puțin șapte luni pe an pentru a acoperi diferitele taxe și impozite.
„Din salariul brut, dăm direct 43% și după aceea mai avem TVA, accize, tot felul de taxe locale”, a explicat Codirlașu.
Majorarea taxelor nu garantează reducerea deficitului
Președintele Asociației CFA România avertizează însă că majorarea taxelor nu garantează, în sine, reducerea deficitului bugetar. El susține că, în trecut, veniturile suplimentare obținute de stat prin creșterea taxării au fost însoțite de majorări și mai mari ale cheltuielilor publice.
„La fel, dacă mă uit la istorie, mereu când s-au mărit taxele, au venit bani mai mulți, dar au mărit și mai mult cheltuielile. Și am luat-o de la capăt. Nu aș spune neapărat că se va reduce deficitul”, a afirmat Codirlașu.
În acest context, economistul consideră că principala provocare pentru autorități este corectarea dezechilibrului bugetar, fără ca măsurile adoptate să ducă la o nouă diminuare a puterii de cumpărare a populației.
Deficitul ar urma să scadă, dar mai lent în 2027
Agenția internațională de rating Moody’s a spus recent că instalarea unui nou guvern și adoptarea până la sfârșitul anului a bugetului pentru 2027 sunt evoluții pozitive pentru România, care ar putea susține continuarea reducerii deficitului bugetar.
Agenția avertizează însă că ajustarea finanțelor publice rămâne dificilă, în condițiile în care statul trebuie să facă față unor cheltuieli tot mai mari cu dobânzile, salariile și apărarea.
Moody's își menține estimările privind reducerea deficitului bugetar al României de la 7,9% din PIB în 2025 la 5,8% în 2026 și 5,5% în 2027.
S&P estimează un deficit bugetar de 6,25% din PIB în 2026, față de 7,9% în 2025 și 9,3% în 2024. Pentru următorii doi ani, prognozele sunt de 5,8% din PIB în 2027 și de 5% în 2028.
