Românii ar putea resimți noi scumpiri până la sfârșitul anului. Banca Națională avertizează că inflația va depăși nivelul de 6,1% estimat anterior pentru luna decembrie.
Prețurile petrolului și energiei, conflictul din Orientul Mijlociu, seceta severă și evoluția cursului leu-euro sunt printre factorii care pot împinge prețurile în sus, potrivit minutei ședinței de politică monetară din 8 octombrie, publicată marți de BNR şi preluată de Agerpres.
De ce ne putem aștepta la noi scumpiri
După ce inflația anuală a coborât de la 10,42% în iunie la 6,17% în august, veștile de la BNR nu sunt la fel de bune pentru lunile următoare. Banca centrală estimează că ritmul scumpirilor va crește din nou până la finalul anului, pe fondul unor factori care se transmit treptat în prețurile plătite de populație.
Unul dintre principalele motive este scumpirea combustibililor. Dacă petrolul se menține la cotații ridicate sau se scumpește în continuare, efectele nu se opresc la pompă. Transportul mărfurilor devine mai costisitor, iar firmele pot transfera o parte din cheltuieli în prețurile produselor și serviciilor.
Conflictul din Orientul Mijlociu alimentează incertitudinile privind evoluția petrolului și a altor materii prime. BNR avertizează că eventualele scumpiri se pot transmite atât direct, cât și indirect în economia României, inclusiv prin prețurile bunurilor importate.
Energia rămâne un alt factor important. Costurile mai mari pot afecta firmele din numeroase domenii, de la industrie și agricultură până la comerț și servicii. În funcție de evoluția acestor costuri, o parte dintre scumpiri ar putea ajunge în facturile și cumpărăturile consumatorilor.
Seceta pune presiune pe prețurile alimentelor
Un alt risc vine din agricultură. Seceta severă din acest an poate influența oferta și prețurile unor produse agroalimentare, iar scumpirea materiilor prime agricole se poate reflecta în costurile de producție ale alimentelor.
BNR nu indică însă că toate prețurile alimentelor vor crește. Membrii Consiliului au remarcat și rezultatele bune înregistrate în acest an de unele sectoare ale agriculturii vegetale, care ar putea avea efecte favorabile asupra prețurilor legumelor, fructelor și altor produse agroalimentare.
Cursul leului, un alt risc
Evoluția cursului de schimb este un alt factor urmărit de banca centrală. O depreciere a leului poate face importurile mai scumpe, iar efectele se pot transmite ulterior în prețurile produselor aduse din străinătate sau fabricate cu materii prime și componente importate.
BNR avertizează că riscurile privind inflația rămân orientate în sus pe termen scurt, în special din cauza incertitudinilor legate de petrol și de celelalte materii prime.
Ce ar putea tempera scumpirile
Există și factori care ar putea limita amploarea noilor creșteri de prețuri. Potrivit BNR, cererea de consum și cererea agregată pot tempera transmiterea scumpirilor la combustibili și energie către alte bunuri și servicii.
Cu alte cuvinte, dacă populația și firmele își limitează cheltuielile, companiile ar putea avea mai puțin spațiu pentru a transfera integral costurile suplimentare către clienți.
Dobânda-cheie rămâne la 6,5%
În ședința din 8 octombrie, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate să mențină dobânda de politică monetară la 6,5% pe an. Au rămas neschimbate și dobânda pentru facilitatea de creditare, de 7,5%, respectiv cea pentru facilitatea de depozit, de 5,5%.
Menținerea dobânzii-cheie nu înseamnă că prețurile se vor opri din creștere. BNR încearcă să țină sub control inflația, însă scumpirile generate de factori externi, precum petrolul, energia și materiile prime, sunt mai greu de combătut prin politica monetară.
Pentru populație, principala miză este dacă scăderea inflației din ultimele luni va fi urmată de o nouă accelerare. BNR avertizează că, cel puțin până la sfârșitul anului, perspectiva s-a înrăutățit față de estimările din august. Asta nu înseamnă că toate produsele se vor scumpi în același ritm, ci că presiunile asupra prețurilor ar putea deveni din nou mai puternice.
