România nu își mai permite să prelungească această criză politică, în condițiile în care incertitudinea apasă deja puternic asupra leului și asupra economiei, avertizează președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.
El a declarat, pentru SpotMedia.ro, că instalarea unui guvern este, în acest moment, „urgența mare pentru țară”, iar orice nouă întârziere riscă să amplifice vulnerabilitățile economice ale României.
„Cel mai mare dușman pentru economie acum, pentru leul românesc, este această criză politică. Există crize politice și există țări unde s-au perindat guverne, s-au succedat guverne. Dar România are niște vulnerabilități economice foarte mari și noi depindem de finanțare externă foarte mult. Am avut și o diminuare de fonduri europene, PNRR-ul se termină, deci vom avea o scădere a banilor europeni. Această criză politică este mistuitoare. Și ea trebuie terminată”, spune președintele Consiliului Fiscal.
Dăianu atrage atenția că investitorii străini își reduc deja expunerile pe România, iar presiunea de pe piața valutară este alimentată de lipsa de încredere.
În aceste condiții, instalarea unui guvern trebuie urmată imediat de trei măsuri esențiale: rectificarea bugetară, construcția proiectului de buget și controlul strict al cheltuielilor.
Daniel Dăianu este de părere că nu trebuie să așteptăm miracole de la noul Guvern, dar este important ca ”barca să fie ținută pe linia de plutire” și să trecem iarna cu stricăciuni limitate.
În ceea ce privește alegerile anticipate, președintele Consiliului Fiscal spune că acestea trebuie evitate, pentru că „ar fi un dezastru din punct de vedere economic”.
Rectificarea bugetară, prima urgență
Prima măsură care trebuie luată de noul Guvern este rectificarea bugetară, care ar fi trebuit realizată deja.
Dăianu spune că nevoile cele mai mari sunt în domeniul medical, dar și în alte sectoare, și amintește că, în mod obișnuit, rectificările bugetare aveau loc în două etape, una în perioada iulie-august și o alta în noiembrie.
„Pe prima am ratat-o”, a spus președintele Consiliului Fiscal, precizând că instituția pe care o conduce a propus inclusiv găsirea unei soluții parlamentare, pentru ca rectificarea să poată fi adoptată în mandatul unui Guvern interimar.
El consideră că, în actualul context, trebuie folosite și soluții excepționale pentru a rezolva urgențele economice.
„Noi am făcut o propunere ca să se facă o rectificare printr-un proiect inițiat de un deputat, un membru al Parlamentului, astfel încât să se adopte o rectificare. Proiectul există la Ministerul Finanțelor, adică domnul ministru Nazare își face treaba. Dar nu avea cum dacă nu era sprijinit de Parlament. În opinia mea, se putea face. În momente extraordinare recurgi la mijloace excepționale. Dar noi, în văltoarea acestei nebunii politice, uităm de urgențele economice și care sunt și sociale”, a explicat Dăianu.
Proiectul de buget
A doua prioritate este elaborarea proiectului de buget, care trebuie să transmită creditorilor și investitorilor un semnal credibil că România continuă procesul de consolidare fiscal-bugetară.
Dăianu susține că bugetul trebuie construit astfel încât să evite un derapaj major al cheltuielilor și să ofere o perspectivă clară asupra reducerii deficitului.
Președintele Consiliului Fiscal consideră că România ar trebui să se apropie în 2027 de un deficit bugetar de 5,5% din PIB. O colectare mai bună a taxelor și impozitelor ar putea permite chiar depășirea acestei ținte și o reducere mai mare a deficitului.
„Acestea ar fi semnale foarte pozitive pentru cei care finanțează și refinanțează economia noastră”, a explicat el.
Dăianu mai spun că România are o dependență structurală de finanțarea externă, iar o continuare a deficitelor ridicate pune presiune atât asupra datoriei publice, cât și asupra costurilor de finanțare.
Cheltuielile trebuie ținute sub control
A treia urgență este controlul cheltuielilor publice. Dăianu spune că acest lucru nu înseamnă doar limitarea creșterii cheltuielilor, ci și identificarea unor domenii în care pot fi făcute economii.
El a dat ca exemplu cheltuielile de capital, unde consideră că există proiecte și alocări care pot fi reduse fără a afecta obiectivele esențiale ale statului.
În același timp, Dăianu consideră că nu sunt necesare noi taxe și impozite și că eventualele indexări ale pensiilor și salariilor trebuie făcute moderat și prudent.
„Ce înseamnă ținerea cheltuinilor sub control? Aici avem de a face cu două componente. Pe de o parte să nu lăsăm cheltuielile să crească. Sunt declarații de genul să terminăm cu austeritatea. Se poate spune că se termina cu austeritatea, pentru că nu mai este nevoie de noi taxe și impozite. Se poate proceda la o indexare prudentă.
Deci acesta este un traseu al înțelegerii acestei formulări. Ținem cheltuiele sub control. Un alt traseu privește scăderea unor cheltuieli. Și se poate. De exemplu, la cheltuieli de capital. Am avut atâtea cheltuieli de capital care sunt aiurea. Unii bani sunt aruncați. Și de acolo mai putem câștig”, a spus el.
Dăianu a avertizat și că România trebuie să reducă deficitul într-un moment în care finanțarea externă devine mai scumpă, iar dependența de împrumuturi este ridicată. În opinia sa, dacă deficitul nu va continua să scadă, există riscul ca dinamica datoriei publice să devină dificil de controlat.
„Nu mă aștept la miracole de la viitorul guvern”
Președintele Consiliului Fiscal nu se așteaptă însă ca viitorul Executiv să poată realiza rapid reforme structurale de amploare. El spune că un guvern format în actualul context politic va fi unul fragil, cu un sprijin parlamentar limitat și expus în permanență riscului unor moțiuni de cenzură.
”Eu nu mă aștept la miracole. Și semnalul dat de Luca Nicolescu este foarte oportun: eu nu promit miracole. Deoarece nu are omul și guvernul cum să producă miracole. Important este să țină barca pe linia de plutire și să continuăm să reducem deficitul în 2027.
Noi trebuie să trecem iarna cu stricăciuni limitate, adică trebuie să avem o rectificare care să alimenteze sectoarele care sunt cele mai vulnerabile.”, a spus Dăianu, arătând că obiectivul imediat trebuie să fie limitarea efectelor crizei.
Dăianu se opune alegerilor anticipate
Daniel Dăianu respinge ideea alegerilor anticipate și avertizează că acestea ar prelungi cu luni de zile incertitudinea politică, într-un moment în care economia este deja vulnerabilă.
„Eu sunt și împotriva alegerilor anticipate. În gândirea mea, alegerile anticipate ar fi un dezastru din punct de vedere economic”, a declarat președintele Consiliului Fiscal, argumentând că o asemenea procedură ar amâna atât rectificarea bugetară, cât și elaborarea bugetului pentru anul următor.
El consideră că susținătorii anticipatelor nu iau suficient în calcul situația economică a României, inclusiv presiunile asupra leului și dependența ridicată de finanțarea externă.
„Ar însemna să prelungim cu luni de zile această incertitudine. Nu mai e rectificare, dar nici proiect de buget nu vom avea”, a spus Dăianu.
El atrage atenția și că Banca Națională nu poate susține la nesfârșit moneda națională folosind rezervele valutare și că presiunile asupra leului trebuie privite în contextul vulnerabilităților economice ale României.
Dăianu a respins și comparațiile cu state precum Spania, folosite de susținătorii anticipatelor, arătând că România nu se află în zona euro și are probleme bugetare și externe diferite.
„Am văzut că foarte mulți cer alegeri anticipate, pe modeul altor țări. Părerea mea este că aceste comparații, de exemplu cea cu Spania, este complet nepotrită. Pentru că Spania nu este amenințată cu o criză valutară, face parte din Zona Euro. Nu are problemele bugetare pe care le avem noi, nu are deficitul extern pe care îl are România. Deci aceste comparații sunt total neavenite. Acești oameni subestimează de departe problematica economică a României”, a conchis Dăianu.
