Economistul Ionuț Dumitru, consilier al premierului Ilie Bolojan, susține că România nu ar putea atinge țintele de deficit pentru 2025 fără pachetul doi de măsuri fiscale, care a trecut miercuri de Curtea Constituțională. Unul dintre punctele centrale ale pachetului îl reprezintă majorarea taxelor pe proprietate, măsură despre care Dumitru spune că era inevitabilă.
„Creșterea e destul de semnificativă de la 1 ianuarie, însă în România noi încasăm astăzi din taxele pe proprietate circa 0,5% din PIB, față de o medie europeană în jur de 1,6% din PIB, cam de trei ori mai mare”, a explicat el, citat de Digi24. „Oricum ne uităm la cifre, acestea arată că România încasează foarte puțin față de mediile europene. Și atunci o creștere a impozitelor pe proprietate ar fi justificată, mai ales dacă ne uităm la vecinii noștri din Polonia, Ungaria sau Europa Centrală și de Est.”, a mai spus consilierul premierului.
Dumitru a reamintit că ajustarea taxării proprietății era oricum prevăzută în PNRR: „Această decizie era inclusă și în angajamentele pe care România și le asumase în PNRR. Face parte din programul de ajustare pe care România îl implementează pentru a putea reduce deficitul bugetar uriaș, care pune o presiune foarte mare pe datoria publică. Probabil că depășim deja 60% din PIB anul acesta.”
Datoria publică obligă la înghețări de salarii și pensii
În contextul creșterii datoriei, economistul a amintit prevederile legii responsabilității fiscale. „La 60%, trebuie înghețate și salariile și pensiile, lucru care se întâmplă, așa cum vedem. Intenția coaliției este de a îngheța salariile și pensiile și în 2026.”, a explicat el.
În ceea ce privește salariul minim, Dumitru spune că nu există încă un acord în coaliție, însă din punct de vedere economic ar fi o decizie riscantă. „Venim după o perioadă în care salariul minim a crescut foarte repede, iar costurile companiilor au crescut enorm – în special prețul energiei și costurile salariale. Competitivitatea companiilor românești a scăzut foarte mult. În contextul acesta, să pui o povară suplimentară printr-o creștere a salariului minim e probabil o decizie nu foarte înțeleaptă.”, a punctat Dumitru.
El a amintit că anul trecut România a avut „un deficit bugetar uriaș, de peste 9% din PIB”, în timp ce creșterea economică s-a situat la doar 0,8%, deși consumul a fost stimulat, iar producția internă a rămas necompetitivă în fața importurilor.
Eficientizarea cheltuielilor, necesară pentru ajustarea bugetară
Dumitru subliniază că reforma fiscală trebuie completată de tăierea risipei din cheltuielile publice.
„Pe partea de venituri avem o problemă de colectare, iar pe partea de cheltuieli avem o problemă de eficiență. Miza anilor următori este să facem cheltuielile bugetare mai eficiente. Pe termen scurt însă trebuie să ținem pe loc factura de cheltuieli, pentru că discutăm de o ajustare foarte mare.”, a mai spus economistul.
Ionuț Dumitru consideră că fără pachetul doi de măsuri fiscale, România nu ar fi putut atinge ținta de deficit stabilită pentru 2025: „Toate măsurile adoptate până acum aduc un impact bugetar de circa 3,6% din PIB în 2026. Impactul este mai mult decât semnificativ, pentru că avem nevoie uriașă de ajustare bugetară. Când pleci de la aproape 10% din PIB deficit bugetar, orice măsură trebuie să aibă un impact semnificativ.”
Curtea Constituțională a respins miercuri sesizarea depusă de AUR împotriva legii prin care guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea pe pachetul fiscal ce include creșterea impozitelor pe case și mașini. Astfel, modificările fiscale – inclusiv majorarea impozitelor locale pe proprietate – vor intra în vigoare la 1 ianuarie.