Înaintea discuțiilor privind bugetul de stat pentru 2026, principalele organizații ale mediului de afaceri din România lansează un apel ferm către Guvern pentru eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA), pe care îl consideră o barieră majoră în calea investițiilor și a competitivității economiei.
Mediul privat avertizează că IMCA „reprezintă una dintre principalele bariere în calea investițiilor”, contrar obiectivului României de a atrage capital pentru dezvoltare.
Organizațiile semnatare subliniază că, într-o perioadă în care companiile trec prin restructurări și disponibilizări, menținerea acestei taxe pune presiune suplimentară pe firmele care încearcă să-și păstreze activitatea și locurile de muncă.
Potrivit comunicatului, impozitarea cifrei de afaceri indiferent de existența profitului „contravine principiilor economice de bază” și nu este utilizată în nicio țară dezvoltată din Uniunea Europeană. Măsura ar reduce apetitul pentru investiții majore, în special în proiecte greenfield, de care România are nevoie pentru a crește valoarea adăugată, productivitatea și competitivitatea.
Organizațiile semnalează, de asemenea, o scădere a atractivității României în fața investitorilor, comparativ cu Polonia, Cehia sau Bulgaria.
Deși România are o cotă de impozit pe profit de 16%, IMCA împinge rata efectivă de impozitare chiar până la 90% în unele situații, susțin companiile.
Mai mult, investitorii noi ar evita România „pentru a plăti impozit chiar și în anii în care înregistrează pierdere”. În condițiile în care statul trebuie să se integreze în lanțurile valorice europene și să contribuie la consolidarea competitivității și capacității de apărare, menținerea IMCA „înseamnă, de fapt, ratarea unei oportunități strategice”.
Mediul de afaceri atrage atenția că acest tip de impozit afectează mai ales companiile cu marje reduse de profit, distorsionează piața, alimentează inflația și poate conduce, pe termen mediu, la închiderea multor firme.
Efectele negative s-ar vedea inclusiv în colectarea veniturilor la buget, prin scăderea investițiilor și a productivității.
Un sondaj realizat în rândul companiilor din organizațiile semnatare ilustrează impactul direct al IMCA:
- 55 din cele 80 de companii consultate afirmă că sunt afectate;
- 64% au amânat sau redus investițiile după introducerea IMCA;
- Aproximativ 60% au raportat efecte majore asupra operațiunilor—de la investiții și prețuri, la lanțuri de aprovizionare, politici de personal și restructurări.
Mediul de afaceri consideră că prelungirea unei măsuri introduse inițial ca temporară, în absența unor reforme reale privind combaterea evaziunii, digitalizarea ANAF sau eficientizarea cheltuielilor publice, este „profund nedreaptă”.
Organizațiile cer Guvernului ca bugetul pe 2026 să fie construit pe un cadru fiscal coerent, predictibil și aliniat practicilor europene, care să susțină investițiile și competitivitatea, evitând soluțiile ad-hoc care generează instabilitate.
„Trebuie anulat”
Şi vicepremierul Tanczos Barna (UDMR) a declarat, luni seară, la Digi24, că impozitul de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile mari „trebuie anulat”, adăugând că ar accepta și o eliminare treptată:
„Trebuie anulat. Eu aş putea să accept şi o scoatere treptată, adică nu imediat, dar, dacă există un consens în coaliţie pentru eliminare, eu m-aş bucura.”
Întrebat dacă inițiatorii mai susțin această taxă, vicepremierul a răspuns: „Nu mai susţine nimeni.”
El a precizat că la Ministerul Finanțelor au loc discuții active pe această temă: „Trebuie găsită o soluţie, pentru că 1% pe cifra de afaceri, într-adevăr, este nocivă pentru multe sectoare.”
Mai multe forțe politice susțin eliminarea IMCA, inclusiv USR, care consideră că taxa descurajează investițiile și afectează firmele care angajează în România. Premierul Ilie Bolojan a declarat recent că marii investitori – români și străini – reclamă că impozitul pe cifra de afaceri inhibă investițiile și că până în decembrie vor fi luate decizii.
Semnatarii apelului:
- AHK – Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană
- AMCHAM – Camera de Comerț Americană în România
- AOAR – Asociația Oamenilor de Afaceri din România
- BRCC – Camera de Comerț Britanico-Română
- BEROCC – Camera de Comerț Belgio-Luxemburgheză-Româno-Moldovenească
- CONCORDIA – Confederația Patronală Concordia
- CCIBRP – Camera de Comerț și Industrie Bilaterală România-Portugalia
- CCIFER – Camera Franceză de Comerț, Industrie și Agricultură în România
- CCIpR – Camera de Comerț Italiană în România
- CCE-R – Camera de Comerț Elveția – România
- FIC – Consiliul Investitorilor Străini
- HRCC – Camera Bilaterală de Comerț Grecia – România
- NRCC – Camera de Comerț Olandeză în România
- RBL – Fundația Romanian Business Leaders