După doi ani de scădere (2023-2024), perioadă în care presiunea fiscală a crescut semnificativ, afectând competitivitatea economiei României, investițiile străine directe (ISD) ar putea reveni pe plus în 2025, însă tendința pe termen lung sugerează o potențială plafonare a atractivității României comparativ cu perioada post-pandemie.
Îngrijorătoare în acest context a fost și politica fiscală a Guvernului, în special introducerea impozitului pe cifra de afaceri (IMCA), care a dus la situații în care multe companii românești și multinaționale au plătit statului mai mult de jumătate din profit, afectând sever rezultatele financiare și ducând chiar la disponibilizări sau închideri de fabrici.
Această presiune fiscală ridicată a determinat, potrivit experților, amânarea, relocarea sau retragerea unor investiții.
La finele lunii august, ISD-urile însumau 4,69 miliarde de euro, în ușoară revenire de la 4,22 miliarde de euro în perioada ianuarie-august 2024. Nivelul din primele 8 luni ale lui 2025 este însă cu 43% mai mic comparativ cu anul 2022, când a fost un nivel record al fluxurilor nete de ISD în țara noastră – 10,58 miliarde de euro. Recordul anterior fusese stabilit în 2008, post aderare la UE și înainte de declanșarea crizei economice: 9,21 miliarde euro, conform datelor BNR.
Mai mult, intrările de ISD din perioada ianuarie-august 2025 sunt aproape egale cu intrările totale dintr-un singur trimestru din 2022, respectiv T3 – când fluxul de ISD a fost de aproape 4,2 miliarde de euro.
După un început de an mai greoi, în care în primul trimestru am avut o scădere a ISD-urilor de 30%, interesul pentru investiții în țara noastră a crescut treptat, în special după trecerea alegerilor prezidențiale repetate din luna mai.
În 2024, intrările de investiții străine directe (ISD) în România s-au cifrat la 5,6 miliarde de euro, în scădere cu 15%, de la 6,6 miliarde de euro în 2023.
Industria prelucrătoare în general este principala destinație a ISD-urilor, capitalul investit provenind în mare parte din state precum Germania, Turcia și SUA.
Investițiile străine directe sunt relevante nu doar din perspectiva creării de capacități de producție, ci și din perspectiva acoperirii deficitului de cont curent al României. În lipsa ISD-urilor – care acoperă doar 25% din deficitul de cont curent al României (ieșirea efectivă de bani din țară) din perioada ian.-aug. – România trebuie să se împrumute pentru a acoperi acest deficit prin titluri de natura datoriei, purtătoare de dobânzi.
Citește integral articolul Studii de caz: Impactul celui mai contestat impozit – IMCA – asupra capitalului local și a investițiilor străine atrase de România pe Curs de Guvernare.