Guvernul a cheltuit, în primele nouă luni din 2025, 40 de miliarde de lei pe dobânzi – cu 50% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.
În paralel, cheltuielile cu investițiile publice s-au redus cu 6%, ajungând la aceeași sumă: 40 de miliarde de lei.
Conform unui document al Ministerului de Finanțe analizat de Gândul şi citat de Mediafax, dobânzile au ajuns să reprezinte 40% din deficitul bugetar estimat la 100 miliarde lei pentru 2025.
În acelaşi timp, datoria publică a României a trecut de 1.000 de miliarde de lei și a ajuns la peste 57% din PIB, arată datele BNR publicate marți.
Date esențiale din execuția bugetară ianuarie–septembrie 2025:
- Cheltuieli cu dobânzile: 40 miliarde lei (+50%)
- Cheltuieli cu investițiile (cheltuieli de capital): 40 miliarde lei (-6%)
- Salarii în sectorul public: 127 miliarde lei (+6%)
- Cheltuieli cu bunuri și servicii: 71 miliarde lei (+7%)
- Pensiile și asistența socială: 188 miliarde lei (+13%)
Împrumuturi și deficit:
- Guvernul trebuie să împrumute în total 260 miliarde lei în 2025, nu doar pentru a acoperi deficitul estimat (150 miliarde lei), ci și pentru a returna datorii mai vechi, ajunse la scadență.
- Numai în ultima lună, statul s-a împrumutat cu peste 3 miliarde lei, la dobânzi de peste 7%.
România a atras 4 miliarde de euro prin cea mai de succes emisiune de euroobligațiuni din 2025
Datoria publică și nivelurile de alertă:
- Datoria publică a depășit 1.000 miliarde lei, ajungând la peste 57% din PIB.
- Înainte de pandemie, pragul considerat sustenabil pentru România era de 45% din PIB.
- România se apropie de limita de 60% din PIB, stabilită prin tratatele Uniunii Europene.
Datoria externă și balanța de plăți (ianuarie–august 2025):
- Datoria externă totală: 222,3 miliarde euro (+18,8 miliarde euro față de decembrie 2024)
- Datoria externă pe termen lung: 172,9 miliarde euro (77,8% din total)
- Datoria externă pe termen scurt: 49,5 miliarde euro (22,2% din total)
- Rata serviciului datoriei externe pe termen lung: 14,8% (scădere față de 21,5% în 2024)
Guvernul Bolojan se confruntă cu o presiune bugetară tot mai mare, în contextul unei datorii publice în creștere accelerată și a unor dobânzi tot mai mari.
Investițiile publice scad, în timp ce cheltuielile rigide – pensii, salarii, dobânzi – continuă să crească.
România se apropie periculos de pragurile fiscale critice impuse la nivel european.