Cu un nivel de 7,5% din PIB în 2025, România se află pe locul trei la nivel european în privința ponderii dobânzilor în buget, în spatele unor state precum Ungaria (țara cu cele mai ridicate costuri de împrumut din UE din cauza crizei financiare în care se află, survenită în contextul blocării finanțării europene) și Italia (stat cu o datorie publică de aproape trei ori mai mare decât cea a României).
Bulgărele costurilor de finanțare riscă să afecteze perspectivele de dezvoltare a României, acaparând o parte tot mai consistentă a cheltuielilor bugetare și lăsând tot mai puțin loc pentru domenii precum sănătate, educație sau investiții.
Datoria publică este rostogolită, dar costurile sale de finanțare împovărează tot mai mult bugetul public.
La rectificarea aprobată joi, cele mai mari alocări suplimentare de cheltuieli, circa 12,4 mld. lei, au fost pentru plata dobânzilor.
Conform datelor Consiliului Fiscal, România va plăti în acest an dobânzi de 54,26 mld. lei, față de 41,86 alocarea bugetară inițială.
În graficele de mai jos sunt ilustrate ponderile cheltuielilor cu dobânzile în UE și nivelurile datoriilor publice.
Cheltuielile cu dobânzile au crescut cu peste 45% în primele opt luni, de trei ori mai rapid decât a bugetat Guvernul
În privința cheltuielilor bugetare, în primele 8 luni, execuția a consemnat o creștere cu 10,9%, comparativ cu o țintă de +10,3%, potrivit unui raport al Consiliului Fiscal.
„Ritmuri de creștere peste cele prevăzute în bugetul inițial s-au înregistrat pentru majoritatea categoriilor de cheltuieli, ecartul fiind mai ridicat pentru cheltuielile cu dobânzile și pentru cele cu asistența socială”, avertizează instituția.
Ca urmare a acestei evoluții, Guvernul a fost nevoit să aloce, la rectificare, 12,4 mld. de lei în plus pentru dobânzi, o treime din alocările suplimentare totale de la cheltuieli, de 31,8 mld. lei.
Astfel, dobânzile „reprezintă cea mai amplă revizuire ascendentă operată, în condițiile în care execuția la 8 luni consemnează o creștere a acestui agregat cu 45,2% față de perioada similară a anului precedent, ținta programată fiind de doar 15,4%”, mai notează specialiștii CF.
Suplimentarea considerabilă a cheltuielilor cu dobânzile este determinată de creșterea randamentului obligațiunilor și de majorarea necesarului de finanțare pe fondul majorării țintei de deficit de la 7% la 8,4% din PIB.
Necesarul de finanțare, revizuit la un nou nivel record
Ca urmare a majorării țintei de deficit, necesarul de finanțare a fost revizuit în creștere de la 232 mld. lei la 259 mld. lei, potrivit unui document al Ministerului Finanțelor.
Noul necesar de finanțare reprezintă un nou nivel record, după cel atins în 2024, de 248,3 mld. lei.
Din această sumă, circa 160 mld. lei reprezintă deficitul și 99 mld. lei datoriile mai vechi ce ajung la scadență anul acesta și care trebuie refinanțate.
Citeşte integral analiza Dobânzile sufocă deja bugetul – România, pe locul trei în UE la ponderea lor față de venituri: 1/3 din alocările suplimentare de la rectificare s-a dus pe costurile de finanțare – de trei ori mai mult decât a bugetat guvernul Ciolacu pe Curs de Guvernare