Deficitul bugetar ar fi ajuns anul acesta la 9% din PIB, față de 8.67% din PIB anul trecut, dacă nu ar fi fost luate măsurile de ajustare din luna iulie, afirmă Consiliului Fiscal într-o opinie pe tema rectificării bugetare.
”Cele trei mari agenții de rating au reconfirmat riscul suveran al României la un nivel imediat deasupra celui de junk (nerecomandat pentru investiții) pornind de la măsurile întreprinse de noul guvern. În prima parte a anului exista riscul unei retrogradări a riscului suveran. După discuții cu CE, Guvernul României a revizuit ținta de deficit cash pentru acest an la 8,4% din PIB.
În 2026, deficitul cash ar trebui să fie în jur de 6,5% din PIB. Această revizuire are în vedere presiunile foarte mari asupra bugetului public în anul 2025. Corecția bugetară antamată de noul guvern poate fi punctul de inflexiune în restabilirea încrederii în finanțele publice din România, dar procesul este anevoios și va dura mai mulți ani.
O îmbunătățire considerabilă a colectării veniturilor fiscale este esențială pentru o consolidare bugetară mai fermă. În lipsa măsurilor de corecție din acest an, după cum indică execuția bugetară la 8 luni, deficitul bugetar ar ajunge în jur de 9% din PIB”, subliniază Consiliul Fiscal.
- Cum a convins Bolojan Comisia Europeană să accepte un deficit de 8,4%
- Ministerul Finanțelor a publicat proiectul de rectificare bugetară. Care este noua țintă de deficit, cine pierde bani și cine primește
Documentul a fost emis în contextul în care guvernul operează prima rectificare bugetară din acest an.
În opinia Consiliului Fiscal, criza bugetară este auto-provocată.
„În România, criza bugetară este auto-provocată. Anii electorali nu pot justifica imprudențe mari în gestionarea finanțelor publice. Deficitul bugetar din 2024 a fost adâncit în special prin creșteri de cheltuieli permanente (salarii, pensii, dobânzi – n. red.).
Afirmația că ajustarea deficitului bugetar conduce la o criză economică omite faptul că România nu poate perpetua deficite de 9% din PIB. În plus, corecția este graduală”, precizează Consiliul Fiscal.
De asemenea, afirmă CF, în România nivelul veniturilor fiscale este foarte jos (28,8% din PIB în România, față de 35% în Cehia, 35% în Ungaria, 37,5% în Polonia și 40,1% media UE, în anul 2024).
”Înghețarea salariilor bugetarilor și non-indexarea pensiilor, măsuri adoptate în decembrie 2024, nu au stopat creșterea lor medie nominală în 2025; la pensii s-a simțit impactul anualizat al recalculării, la salarii, al creșterilor ce au fost operate în 2024. De aceea, volumul cheltuielilor cu pensii și salarii a continuat să crească în 2025, chiar dacă inflația erodează din ponderea acestora în PIB”, se mai aarată în opinie.
Raționamentul potrivit căruia s-ar putea obține o colectare rapidă mult mai bună de taxe și impozite, care să evite schimbări în regimul fiscal, este iluzoriu, mai afirmă Consiliul Fiscal.
”Schimbările în regimul fiscal au fost impuse de realitatea nemiloasă a unui acces tot mai dificil la finanțare și refinanțare. Timpul nu mai avea răbdare cu o țară care terminase anul 2024 cu un deficit bugetar record în UE”, se mai arată în opinia CF.
Potrivit Consiliului Fiscal, o rectificare ce mută ținta de deficit bugetar pentru 2025 de la 7,04% (cum era în bugetul aprobat) la 8,4% din PIB ar putea fi considerată ca fiind „pozitivă”, dar:
- Ținta inițială de 7,04% era departe de realitate, supraestimând venituri și subestimând cheltuieli în mod deliberat – ceea ce a fost reliefat de documente ale instituțiilor internaționale, ale CE, ale CF, ale unor analiști autohtoni.
- În judecarea corecției bugetare în curs se cuvine să avem în vedere nivelul deficitului bugetar care s-ar înregistra într-un scenariu când nu s-ar adopta măsuri de ajustare, deși este clar că piețele ar fi reacționat virulent la lipsa de măsuri de corecție bugetară.
- Reperul ce indică natura rectificării bugetare din septembrie 2025 este un nivel al deficitului în jur de 9% din PIB (în scenariul no-policy change). Inferența este că rectificarea bugetară este negativă.