Datoria publică a României se situează încă la un nivel inferior celui de 60% din PIB, considerat excesiv de tratatele europene, dar viteza de creștere a datoriei indică o mare problemă structurală, dat fiind ritmul alert din ultimii ani, care va fi potențat în următorii ani de costul suveran de finanțare, mult ridicat comparativ cu majoritatea țărilor europene.
Se cunoaște faptul că deficitul bugetar este principalul factor care contribuie în ultimii 8 ani la creșterea datoriei publice. Pe de altă parte, costul de finanțare începe și el să devină un input tot mai important în efectul de bulgăre sub care crește datoria publică a României.
Dacă deficitul primar (deficitul bugetar fără cheltuielile cu dobânzile asociate datoriei publice) a adăugat în 2024 circa 6,6 puncte procentuale la datoria publică a României, costurile ridicate de finanțare la împrumuturile în monedă națională și la cele în valută au început să majoreze costul mediu al datoriei guvernamentale și chiar să adauge greutate tot mai mare la povara dobânzilor asupra serviciului datoriei, care a ajuns în debut de 2025 la un total de 964,4 miliarde de lei.
1 leu împrumutat a ajuns să genereze în ultimii ani doar 1 leu la nivelul creșterii economice (PIB)
Datoria reprezintă echivalentul a 54,6% din PIB, dar comparativ cu 2017, datoria publică s-a triplat: în final de 2017, datoria administrației publice era de 300 de miliarde de lei.
Comparativ, în aceeași perioadă, produsul intern brut (PIB) doar s-a dublat: de la 856,35 miliarde de lei la final de 2017, la 1.766 miliarde de lei, conform datelor INS.
Practic, stocul de datorie publică a crescut mai alert decât economia.
Astfel, din cauza neglijării investițiilor cu valoare adăugată și direcționării împrumuturilor preponderent către stimularea consumului, impactul în PIB al îndatorării s-a redus în ultimii ani spre un nivel apropiat de 1:1. Adică 1 leu împrumutat a ajuns să genereze în ultimii ani doar 1 leu la nivelul creșterii economice (PIB).
Costul mediu al datoriei publice guvernamentale a accelerat și el
În ceea ce privește costurile din piața internă, trendul descrescător al dobânzilor suverane (manifestat în 2020 și 2021) a fost puternic inversat în perioada 2022-2024, costul atragerii de împrumuturi noi în monedă națională majorându-se, în medie, cu circa 3 puncte procentuale pentru majoritatea scadențelor.
Această evoluție, manifestată în ultimii ani pe fondul creșterii inflației și dobânzilor, la nivel mondial, a majorat dobânda medie la totalul datoriei publice guvernamentale de la 2,7% în decembrie 2020 la 4,5% în 2025.
De notat că dobânda medie la datoria externă este cu 1,8 puncte procentuale mai mică, comparativ cu dobânda medie la datoria internă.
Creșterea dobânzii medii la datoria internă între decembrie 2020 și ianuarie 2025 a fost de aproximativ 220 de puncte de bază (2,2%), în timp ce creșterea dobânzii medii la datoria externă, de circa 130 de puncte de bază (1,3%).
Citeşte integral analiza Bulgărele de zăpadă al României: nu datoria e problema, ci ritmul în care accelerează și dobânzile exorbitante pe care le produce. Numai pe dobânzi dăm anul acesta 9 mld. euro pe Curs de Guvernare