Economistul Adrian Negrescu consideră că problema în ceea ce priveşte datoria externă în creştere a României nu o reprezintă împrumuturile în sine, ci cu ce dobândă şi, mai ales, la ce sunt folosiţi banii.
Potrivit specialistului, în ultimii cinci ani, România a împrumutat peste 200 de miliarde de euro, din care cei mai mulţi bani s-au dus pe pensii şi salarii.
- Rata anuală a inflației a urcat la 5,14%, în decembrie 2024. Ce s-a scumpit cel mai mult
- Plătim după alegeri: Guvernul a împrumutat 215 miliarde lei în doar 10 luni, depășind deja totalul din 2023
- Bloomberg: Statul român se împrumută tot mai greu - obligațiunile sunt considerate cu risc în creștere, investitorii preferând să le vândă
Altfel spus, menţionează economistul, „prosperitatea clamată de politicieni a fost indusă artificial cu perfuzii financiare din împrumuturi”. Negrescu consideră că aceasta este „o dovadă de inconştienţă administrativă, calea sigură către un blocaj financiar de proporţii”.
„Datoria externă totală a României continuă să crească şi în noiembrie 2024 a sărit pragul de 200 miliarde euro. În condiţiile în care MFP estimează că, în acest an, vom avea nevoie să împrumutam peste 46 mld. de euro, este posibil să trecem de 250 de miliarde. Am spus-o în repetate rânduri. Problema nu este neapărat că ne împrumutăm, ci la ce dobândă (cea mai mare din UE) şi, mai ales, la ce folosim banii”, afirmă economistul Adrian Negrescu.
Potrivit specilistului, investiţiile nu reprezintă nici macar 15% din banii împrumutaţi şi din acestea, „în afară de stadioane, săli de sport/nunţi şi alte proiecte fără impact real în economie”, prea puţini bani au fost investiţi în infrastructura de transport, educaţie, sănătate sau infrastructura militară.
„Altfel spus, prosperitatea clamată de politicieni a fost indusă artificial cu perfuzii financiare din împrumuturi. O dovadă de inconştienta administrativă, calea sigură către un blocaj financiar de proporţii. Deja există semnale din ce în ce mai alarmante legate de îngustarea marjei de creditare a României.
Sunt tot mai mulţi investitori care evită România din cauza lipsei unei strategii coerente de gestionare a datoriei publice, a deficitului bugetar. De la perfuziile cu bani de împrumut riscăm în curând să ajungem direct la terapie intensiva şi electroşocurile asigurate de FMI”, avertizează Adrian Negrescu.
Datoria externă a României, la sfârșitul lunii noiembrie 2024, depășise 200 miliarde de euro, potrivit unui comunicat de presă al Băncii Naționale a României (BNR). România a avut și cel mai mare deficit de cont curent din Uniunea Europeană.