Pachetul de măsuri de relansare economică propus de Ministerul Finanțelor este evaluat de analiști drept un semnal pozitiv pentru mediul de afaceri, mai ales după mai mulți ani de creșteri succesive de taxe și instabilitate legislativă. Economiștii atrag însă atenția că efectele vor depinde de amploarea aplicării și, mai ales, de modul în care Guvernul va corecta deficitul bugetar – cu accent pe reducerea cheltuielilor publice, nu pe noi creșteri de taxe.
În declarații pentru Agerpres, Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România, și consultantul economic Adrian Negrescu au punctat atât măsurile cu impact imediat (bonificații, microîntreprinderi, TVA la încasare), cât și vulnerabilitățile de fond (consum în scădere, risc de stagflație, lipsă de predictibilitate).
Codirlașu (CFA România): Bonificațiile și amortizarea accelerată pot stimula investițiile, dar deficitul trebuie redus prin cheltuieli mai mici
Adrian Codirlașu apreciază că o parte din instrumentele incluse în pachet pot susține investițiile și pot îmbunătăți lichiditatea firmelor, în special în sectoarele cu intensitate mare de capital și tehnologie.
„Sunt bonificații la plata anticipată a impozitelor. Acestea s-au mai practicat și în trecut și da, încurajează plata mai rapidă a impozitelor și implicit pentru Guvern înseamnă că vin mai repede banii la bugetul de stat”, spune Codirlașu.
El menționează ca elemente favorabile și facilitățile pentru microîntreprinderi, precum și amortizarea accelerată / supra-amortizarea, care poate ajuta companiile să își recupereze mai repede investițiile.
„Supra-amortizarea accelerată, care iarăși e favorabilă, mai ales în industriile care sunt în domeniul tehnologiei… posibilitatea de a amortiza rapid investițiile”, a explicat acesta.
Codirlașu salută și ideea unui credit fiscal pentru cercetare-dezvoltare, respectiv folosirea unor scheme de ajutor de stat (inclusiv garanții) acolo unde acestea pot debloca investiții productive.
În același timp, el avertizează că politica fiscală trebuie să urmărească un obiectiv mai larg: lăsarea unei părți mai mari din resurse în sectorul privat și evitarea unei corecții bugetare prin taxe suplimentare și inflație.
„Cumva trebuie să ne gândim cum să lăsăm mai mulți bani sectorului privat, nu să îi luăm prin taxe. Și, practic, să reducem deficitul bugetar prin reducerea cheltuielilor, nu prin taxare și prin inflație. Că aceste măsuri reduc puterea de cumpărare și ne pun într-o situație de stagflație”, a explicat Codirlașu.
„Cinci luni la rând consumul a fost pe minus”. Avertisment privind stagflația
Președintele CFA România a legat eficiența pachetului și de evoluția cererii interne, susținând că România traversează o perioadă pe care nu a mai văzut-o în ultimul deceniu.
„N-am avut această situație… cinci luni la rând consumul a fost pe minus”, a declarat el, arătând că scăderea puterii de cumpărare a fost alimentată de inflație și de creșterea fiscalității.
Din perspectiva sa, inflația actuală este în mare parte determinată de dezechilibrul fiscal, ceea ce înseamnă că soluția ține de politica bugetară.
„Dacă vrem să reducem inflația, soluțiile sunt fiscale… prin reducerea cheltuielilor publice trebuie să reducem deficitul bugetar. Nu în continuare prin majorare de taxe”, a explicat Codirlașu.
Negrescu: „o gură de oxigen” după patru ani de taxe și incertitudine. Corecții concrete pentru microîntreprinderi și lichiditate
Și consultantul economic Adrian Negrescu apreciază pachetul ca pe un semnal de normalizare în relația stat–mediul de afaceri, după o perioadă pe care o descrie drept turbulentă.
„După o perioadă turbulentă de patru ani, marcată de creșteri succesive de taxe și de incertitudine legislativă, avem în sfârșit o gură de oxigen, un prim-pas pozitiv în relația dintre stat și mediul de afaceri”, a declarat Negrescu.
El caracterizează proiectul drept o colecție de măsuri tehnice menite să repare disfuncționalități semnalate constant de antreprenori, cu accent pe microîntreprinderi și fluxurile de numerar ale firmelor mici.
„Pachetul… este, în esență, o culegere de măsuri tehnice menite să rezolve disfuncționalități majore… oferind soluții concrete pentru microîntreprinderi și pentru fluxurile de numerar ale firmelor mici”, a spus Negrescu.
Microîntreprinderile: revenirea la statutul de „micro” și corecția efectului vânzării de active
Negrescu subliniază două ajustări pe care le consideră esențiale:
- Posibilitatea revenirii la statutul de microîntreprindere pentru firmele care au fost obligate să treacă la impozit pe profit, dacă cifra de afaceri scade din nou sub pragul de 100.000 de euro – corectând „ireversibilitatea” pierderii acestui regim.
„Poate cea mai importantă prevedere corectează o anomalie majoră: ireversibilitatea pierderii statutului de ‘micro’… o flexibilitate esențială în perioade de contracție economică”, a declarat el.
- Excluderea unei vânzări de imobilizări pe an din calculul plafonului, pentru a evita situația în care o vânzare de autoturism, echipament sau imobil „umflă” artificial cifra de afaceri și scoate firma din regimul favorabil.
„Până acum, vânzarea unui bun… umfla artificial cifra de afaceri, scoțând automat firma din regimul de impozitare favorabil… Proiectul propune ca o vânzare de imobilizări pe an să fie exclusă din calculul plafonului”, a explicat Negrescu.
De asemenea, o altă relaxare vizează condiția privind angajarea unui salariat pentru menținerea regimului de microîntreprindere, unde termenul ar urma să crească de la 30 la 90 de zile. Negrescu consideră că măsura oferă firmelor timp real pentru recrutare și reduce riscul de a pierde regimul fiscal din cauza unei demisii sau a unui blocaj de recrutare.
El consideră importantă și majorarea plafonului pentru aplicarea sistemului „TVA la încasare”, astfel încât mai multe firme să plătească TVA-ul către stat numai după ce încasează efectiv factura.
„Această modificare permite mai multor companii să plătească TVA la stat doar în momentul în care au încasat efectiv factura… protejând astfel lichiditățile firmelor care lucrează cu termene lungi de plată”, a arătat el.
Consultantul economic susține că proiectul semnalează și o schimbare în filosofia ajutoarelor de stat, prin condiții mai stricte: direcționarea banilor către companii fără datorii la buget și cu planuri sustenabile, în sectoare considerate strategice (de la resurse la tehnologie).
Totodată, pachetul include stimulente pentru diversificarea finanțării, inclusiv facilități pentru companiile care aleg să se listeze la bursă, pentru a reduce dependența mediului de afaceri de creditul bancar.
Ce lipsește
Negrescu avertizează însă că pentru o „relansare reală” este nevoie și de măsuri structurale, dincolo de ajustările fiscale: acces la energie competitivă și predictibilitate legislativă, într-un context în care firmele privesc cu „speranță, dar și scepticism” promisiunile privind stoparea creșterilor de taxe.
El amintește și de taxe controversate, precum „taxa pe stâlp”, a cărei eliminare este promisă abia pentru 2027, respectiv impozitul pe cifra de afaceri a marilor companii (0,5%).
Potrivit notei de fundamentare a proiectului publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor, impactul pachetului asupra veniturilor bugetare este estimat la minus 2,1 miliarde lei, sumă care ar urma să fie compensată prin diminuarea cheltuielilor bugetare rezultată din proiectul de lege privind măsurile administrative.