Creșterea valului 6 Covid a încetinit, iar în jur de 15 august sperăm să intrăm pe un trend descrescător. În toamnă nu vom avea o tulpină mai gravă, pentru că aceste virusuri devin tot mai puțin agresive, chiar dacă sunt foarte transmisibile, formele de boală devin mai ușoare, afirmă ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.
Într-un interviu acordat spotmedia.ro, ministrul Rafila a arătat că această boală nu va mai fi o problemă de sănătate publică pe viitor și va produce infecții banale, la fel ca restul coronavirusurilor.
Iată principalele declarații:
- În cazul Omicron, transmisibilitatea nu e influențată nici de trecerea prin boală, nici de vaccinare.
- Nu mai există nici zonarea după incidență, numărul de cazuri nu mai e relevant.
- Recomandarea mea este ca doza a 4-a să fie făcută cu vaccinul nou care include tulpina Omicron și variantele sale, care va fi disponibil spre finalul lui septembrie.
- Avem pe stoc peste 8 milioane de doze de vaccin în varianta veche, pe care nu reușim nici măcar să le mai donăm.
- Dacă introduci obligativitatea măștii forțat, discreționar, oamenii fie nu o vor purta, fie o vor purta incorect, adică ineficient.
- Trebuie să facem minimum 25 de unități sanitare cu minimum 5.500 de paturi noi din 1,7 miliarde de euro PNRR. Propunem să fie finanțate investițiile de maximum 206 milioane de euro.
- Scopul nostru nu e să dezvoltăm centrele universitare, unde există deja resurse serioase și se construiesc tot cu bani europeni spitale regionale.
- Pot fi spitale noi sau reabilitate, construcții parțiale, o secție sau mai multe, în clădiri noi din spitale existente.
- La acceptarea unui proiect trebuie dovedit că există confinanțarea și că nu dezechilibrează condiția de a face minimum 25 de spitale.
Care este în acest momentul situația valului 6 Covid în România? Unde suntem în raport cu vârful?
Ne îndreptăm spre vârf, estimarea e că va mai dura creșterea până la jumătatea lunii august, după care se va stabiliza, iar în jur de 15 august sperăm să intrăm pe un trend descrescător. În fiecare val pandemic creșterea a durat 7-8 săptămâni.
În ultima săptămână, am remarcat o încetinire a creșterii. La nivel național, suntem la incidență cumulată în jur de 1/1000, însă de 4 ori mai mare în București.
Am redeschis o parte dintre centrele de evaluare și suntem pe cale să deschidem și altele. Avem antivirale și anticorpi monoclonali în toate centrele și, dacă va fi necesar, vom suplimenta cantitățile.
Sunt ocupate doar maximum 2.000 de paturi din cele peste 23.000 alocate pacienților cu Covid-19. La ATI sunt în jur de 100 de cazuri.
Formele fiind mai ușoare, deci mai puțini bolnavi având nevoie de tratament specific, credeți că numărul de cazuri oficial înregistrate este cel real?
Cred că sunt mai multe cazuri decât cele raportate, persoanele cu simptome de viroză ușoară de vară nu se testează sau cel mult se autotestează. Dar la testări observăm că a crescut destul de mult procentul probelor pozitive, aproape de 20%.
Sunt relevante pentru Omicron autotestele?
Dacă sunt utilizate corect, nu sunt probleme. Variantele Omicron nu pun probleme legate de diagnostic, doar că transmisibilitatea nu e influențată nici de trecerea prin boală, nici de vaccinare. Aproape 20% din cazurile înregistrate zilnic sunt de reinfecție.
Totuși, trecerea prin boală pe scară largă și vaccinarea au creat o anumită imunitate datorită căreia nu mai avem forme grave, ceea ce va face ca această infecție să nu mai fie o problemă de sănătate publică pe viitor și să producă infecții banale, la fel ca restul coronavirusurilor.
Anul trecut, românii nevaccinați au avut mari probleme la revenirea din zone roșii, inclusiv Grecia, cu carantinări, cozi în vamă la punctele DSP etc. Mai există vreun risc să se repete, dacă în destinațiile turistice se va ajunge la numere foarte mari ale Covid?
Nu cred că vom introduce astfel de restricții. Nu mai există nici zonarea aceea după incidență, numărul de cazuri nu mai e relevant decât în măsura în care afectează capacitatea sistemului sanitar de a acorda asistență medicală. (detalii la min 50 pe video)
Ați început demersuri pentru a evita achiziționarea restului de vaccinuri antiCovd care nu mai au eficiență în fața Omicron. Care e stadiul lor?
Recomandarea Centrului European de Control al Bolilor și Agenției Europene a Medicamentului este ca doza a 4-a să fie administrată persoanelor între 60 și 80 ani și celor cu comorbidități, pentru un anumit grad de protecție în privința formelor grave.
Nu e însă recomandată personalului medical și de îngrijire, având în vedere eficacitatea redusă.
Recomandarea mea este ca doza a 4-a să fie făcută cu vaccinul nou, care include tulpina Omicron și variantele sale, care va fi disponibil spre finalul lui septembrie.
Noi avem pe stoc peste 8 milioane de doze de vaccin în varianta veche, pe care nu reușim nici măcar să le mai donăm. Trebuie să protejam și resursele publice, și încrederea în vaccinare. Cheia este la CE, care a negociat contractele, noi suntem doar ”beneficiari” ai acestor contracte.
Promisiunea este ca dozele care mai trebuie livrate anul acesta de Pfizer să fie cele actualizate, începând din toamnă. Vom vedea ce va fi pentru 2023.
Deci din toamnă vom avea un vaccin adaptat noilor tulpini. Pfizer?
Și Moderna. Cele pe baza tehnologiei ARN mesager.
Ar fi de sperat că ele vor veni în locul celor vechi deja contractate sau trebuie contractate separat, pe alți bani?
În baza contractelor existente. Există și posibilitatea unor noi contracte, dar suntem rezervați în această privință. (detalii la min 17.30)
Există posibilitatea ca în vârful valului să treceți de la recomandare la obligativitatea măștii?
Ministerul Sănătății are la dispoziție o singură pârghie de obligativitate a purtării măștii, în instituțiile medicale.
Am recomandat purtarea măștii în spațiile închise aglomerate și în mijloacele de transport în comun, dar obligativitatea necesită o decizie a Guvernului, care poate fi luată dacă se va ajunge la o situație în care sistemul de sănătate să fie în pericol.
Deci nu excludeți să cereți Guvernului restricții, dacă situația se va agrava?
Există CNSU condus de premier, în cadrul lui există un comitet tehnico- științific, condus de secretarul de stat șef al DSU și el poate aduce în dezbatere o astfel de măsură.
Pentru mine e importantă explicarea măsurii, astfel încât populația să înțeleagă că e nevoie de ea. Dacă o introduci forțat, discreționar, oamenii fie nu vor purta mască, fie o vor purta incorect, adică ineficient.
Există riscul ca în toamnă să ne întâlnim din nou cu o variantă care să dea forme severe, precum Delta?
Părerea mea e că nu. Pe de-o parte, pentru că există deja o imunitate colectivă. Pe de altă parte, datorită faptului că aceste virusuri devin tot mai puțin agresive, chiar dacă sunt foarte transmisibile, formele de boală devin mai ușoare.
Dar trebuie să fim pregătiți, pentru că un număr foarte mare de îmbolnăviri într-o perioadă scurtă de timp poate duce, proporțional, la un număr mare de spitalizări.
Câte pastile de iod au fost până acum ridicate de beneficiari din farmacii?
Destul de puține, dar abia am început o nouă campanie de informare și vom suplimenta numărul de farmacii de la 1.600 la 2.500. Și mie mecanismul mi se pare complicat, era mai simplu dacă erau ridicate de la medicul de familie. (detalii la 25.30)
Ar trebui ca până în 2026 să avem 25 de noi spitale din fonduri PNRR. Există un proiect de HG care prevede criteriile de eligibilitate: unități sanitare publice cu paturi și un buget al investiției de maximum 206 milioane de euro. Sunt proiecte, precum cel de la Sibiu, care valorează cu mult mai mult. Cum explicați limita și de ce ați exclus investițiile mari?
Nu le-am exclus, criteriile răspund condițiilor din PNRR. Trebuie să facem minimum 25 de unități sanitare cu minimum 5.500 de paturi noi, în clădiri cu eficiență energetică corespunzătoare și alte condiții.
Bugetul total din PNRR e de 1,7 miliarde de euro, 1,1 miliarde pentru construcție și 600 de milioane pentru dotări. Dacă împărțim bugetul la 25, valoarea pe care am luat-o ca etalon e de aproape 70 de milioane de euro.
Propunem să fie finanțate investițiile de maximum 206 milioane de euro, adică de până la 3 ori valoarea medie.
Avem 3 sau 4 propuneri de spitale care depășesc cu mult 300 de milioane de euro, le-am face doar pe ele și aproape nimic până la 25. Spitalul de la Sibiu inițial aplicase cu puțin peste 400 de milioane de euro, iar acum a recalculat la 600 de milioane.
Dacă din 1,7 miliarde facem doar 3-4 spitale, nu ne încadrăm în condițiile de finanțare stabilite în PNRR. Trebuie să existe o combinație de investiții mai mari și mai mici care să se încadreze în suma alocată și să corespundă unui număr minim de 25.
România a ales și a semnat să facă 25 de spitale sau secții noi. România a ales lista de 49 de spitale din care vor fi selectate cele minimum 25. Am vorbit la Bruxelles să vedem dacă putem extinde această listă, pentru că nu am aflat nici măcar de la CE care au fost criteriile inițiale de selectare a celor 49 de spitale.
Am regăsit pe listă un spital care nu există – Spitalul Municipal Bacău, desființat în 2020 și în 2021 inclus pe lista PNRR. Au fost incluse și două ambulatorii de specialitate care, nefiind unități cu paturi, au altă linie de finanțare. Un număr de 15 nu aveau studii de fezabilitate de niciun fel.
Scopul acestor unități este de a asigura servicii în toată țara, de a egaliza accesul la servicii de sănătate, nu de a produce discrepanțe și mai mari.
Pe lista de 49 de spitale, 22 de județe nu au niciun obiectiv, iar altele, deja destul de dezvoltate din punct de vedere al asistenței medicale, precum Cluj, au câte 4.
Scopul nostru nu e să dezvoltăm centrele universitare unde există deja resurse serioase și se construiesc tot cu bani europeni spitale regionale.
Contează însă că există un angajament al țării noastre și trebuie să îndeplinim toate jaloanele.
Criteriile sunt în dezbatere publică și trebuie înțeles că nu e o decizie a Ministerului Sănătății împotriva cuiva, e o situație obiectivă, din 1,7 miliarde de euro trebuie să facem minimum 25 de unități spitalicești.
De unde lista cu 49 de spitale?
Am găsit o listă de 49 de spitale preselectate, am început să o studiem și am observat ceea ce v-am spus mai devreme. Județe fără niciun obiectiv, județe cu 4 obiective, un spital care nu mai există, două centre ambulatorii.
Din ce ne-a rămas trebuie să alegem minimum 25 care să corespundă criteriilor.
Nu e cam mare optimismul să credem că în 4 ani vor fi 25 de obiective noi?
Eu nu pot să plec de la premisa că PNRR nu va fi terminat cu succes. Trebuie să terminăm aceste 25 de spitale sau secții noi.
Noi de la fundație?
Nu. Pot fi și spitale reabilitate, construcții parțiale, o secție sau mai multe în clădiri noi din spitale existente. Institutul de boli cardiovasculare „CC Iliescu” ar putea fi unul dintre exemple, bineînțeles dacă îndeplinește punctajul de eligibilitate.
O investiție viabilă nu poate depăși 206 milioane de euro, inclusiv din perspectiva confinanțării.
Până la 150 de milioane de euro confinanțarea e de 5%. Între 150 și 200 milioane de euro este 20%. Între 200 și 300 de milioane este 30%, iar peste 300 de milioane este 40%. Deci la un spital de 600 de milioane de euro, confinanțarea e 240 de milioane de euro, în condițiile în care bugetul anual al unui județ e în jur de 70 de milioane de euro.
La acceptarea unui proiect trebuie dovedit că există confinanțarea și că nu dezechilibrează condiția de a face minimum 25 de spitale.