Ministrul Justiției Stelian Ion a prezentat, miercuri, propunerea pe care a făcut-o în cadrul coaliției de guvernare, astfel încât desființarea Secției Speciale să poată merge înainte.
Ca și Dan Barna, Stelian Ion spune cu subiect și predicat că UDMR blochează desființarea SIIJ.
Ministrul prezintă și o listă de rapoarte de la instituții europene ce au cerut desființarea Secției Speciale.
”O cerinţă esenţială pentru mine este, pe de o parte, să desfiinţăm SIIJ complet, nu doar să-i schimbăm eticheta sau sediul și, pe de altă parte, este de a reface competenţele DNA, DIICOT și ale celorlalte parchete. În aceste limite, pot fi acceptate soluții de deblocare și chiar am propus, în urma dezbaterilor, o variantă de lucru care merge pe linia proiectului Guvernului.
De când desființarea SIIJ este blcoată politic de UDMR, au fost publicate: Raportul MCV, care salută proiectul Guvernului, opinia Comisiei de la Veneția, care recomandă eliminarea amendamentelor introduse la Camera Deputaților și, foarte important, restabilirea competenței parchetelor specializate, precum DNA și DIICOT, Raportul privind statul de drept al Comisiei Europene, care susține desființarea SIIJ.
Examenul final pe care îl avem de dat este ridicarea MCV, iar MCV nu se încheie până nu trecem aceste restanțe din angajamentele asumate”, a scris pe Facebook Stelian Ion.
El prezintă apoi propunerea către coaliție, mai exact cine se va ocupa de dosarele magistraților:
”???????????????????????????? ???????????????? - După articolul 95 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se introduce un nou articol, art. 95¹, cu următorul cuprins:
„Art. 95¹ - (????) La cererea judecătorului sau procurorului care are calitatea de suspect sau inculpat într-o cauză de competența parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărui circumscripție îşi desfăşoară activitatea, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție dispune trimiterea cauzei spre soluţionare unui parchet egal în grad și învecinat cu parchetul care efectuează urmărirea penală.
(????) Cererea formulată potrivit alin. (1) se depune la parchetul care efectuează urmărirea penală, care o înaintează de îndată procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În termen de cel mult 3 zile de la primirea cererii, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte deCasație și Justiție dispune trimiterea cauzei spre soluţionare unui parchet egal în grad și învecinat cu parchetul care efectuează urmărirea penală.
(????) La cererea judecătorului sau procurorului care are calitatea de suspect sau inculpat într-o cauză de competența Direcției Naționale Anticorupție, respectiv a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, dacă acesta își desfășoară activitatea în circumscripția serviciului teritorial care efectuează urmărirea penală, procurorul-șef al respectivei direcții dispunetrimiterea cauzei spre soluţionare unui serviciu teritorial învecinat. Dispoziţiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
(????) În situațiile prevăzute la alin. (1) şi (3), măsura trimiterii cauzei la un alt parchet sau, după caz, serviciu teritorial nu afectează actele îndeplinite și măsurile dispuse anterior”.
Citește și:
