Guvernul va declara situație de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere, urmând să adopte în acest sens o ordonanță de urgență.
Şedinţa pentru adoptarea ordonanţei de urgenţă necesare va avea loc marţi.
Decizia vine pe fondul creșterii accelerate a prețurilor la combustibili și are ca scop limitarea impactului asupra economiei și populației.
Executivul a stabilit că, pe durata crizei, vor fi introduse măsuri de protecție pentru o perioadă inițială de șase luni, cu posibilitatea prelungirii succesive din trei în trei luni, dacă situația o va impune, potrivit unui comunicat transmis după o ședință convocată de premierul Ilie Bolojan, luni dimineaţă, la Palatul Victoria.
Printre principalele măsuri se numără limitarea adaosului comercial pentru benzină, motorină și materiile prime utilizate în producerea acestora, pe întreg lanțul economic.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a precizat ulterior că limitarea va fi la 50% din media adaosului din 2025 şi că astfel se va crea un mecanism care să asigure ”zero şanse pentru orice companie de a specula o creştere artificială a combustibililor la pompă”.
De asemenea, exporturile și livrările intracomunitare de benzină și motorină vor putea fi realizate doar cu acordul prealabil al Ministerului Economiei și al Ministerului Energiei, o măsură menită să asigure disponibilitatea combustibililor pe piața internă.
Guvernul mai prevede reducerea cantității de biocarburant din benzină (acum e obligatoriu minim 8%), în încercarea de a scădea prețul final plătit de consumatori.
Bogdan Ivan a amintit și alte măsuri luate de Guvern: o bonificație de 85 de bani pe litru pentru transportatori și de 2,6 lei pe litru reducere din acciză pe fiecare litru de motorină consumată de agricultorii din România.
„Și un element extrem de important, care trebuie obligatoriu să facă parte din agenda discuțiilor și a deciziilor Guvernului în etapa următoare, îl reprezintă faptul că în această perioadă, odată cu creșterea prețurilor la combustibil, automat și bugetul de stat a avut o creștere a încasărilor, fiecare ban care ajunge suplimentar în bugetul de stat trebuie întors înapoi la firmele românești și la populație. Iar acest lucru poate să fie stabilit printr-o schemă adoptată ulterior de reducere fie a anumitor taxe, fie a contribuției pe care o plătim fiecare la litru de carburant”, a mai spus ministrul Energiei, live de la sediul PSD.
În paralel, ministerele Finanțelor, Economiei și Energiei, împreună cu Consiliul Concurenței, vor monitoriza constant evoluțiile din piață și vor evalua necesitatea unor măsuri suplimentare.
La reuniunea de la Palatul Victoria au participat vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Energiei Bogdan Ivan, ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, ministrul Economiei Irineu Darău, precum și reprezentanți ai Consiliului Concurenței.
Motorina nu va mai fi sub 10 lei?
De la debutul războiului din Iran, motorina standard s-a scumpit cu peste 1,3 lei/l, adică aproximativ 16%, în timp ce preţul la benzina a crescut cu circa 1 leu/l.
Motorina nu mai poate reveni la niveluri scăzute de preț, iar pragul de 10 lei/litru tinde să devină noul nivel de referință, în contextul unor schimbări structurale pe piața energetică, susține Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI).
”Există momente în economie în care nu asistăm la o criză, ci la o schimbare de regim. 2026 este unul dintre acele momente. Iar în centrul lui stă un adevăr incomod, ignorat sistematic de piețe, politicieni și public: nu mai există un scenariu credibil în care motorina revine la niveluri ‘ieftine’.
Nu vorbim despre un vârf temporar de preț, nu despre o deviație de la normal. Vorbim despre sfârșitul normalului. Pragul de 10 lei/l nu mai este o excepție. Este noua bază”, explică Dumitru Chisăliță.
Prețurile unor produse alimentare de bază ar putea crește cu până la 8-10% până la finalul anului, pe fondul costurilor ridicate cu energia și transportul.