Ce poate face veninul scorpionului amazonian pentru cancer

Ce poate face veninul scorpionului amazonian pentru cancer
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum

Veninul de scorpion amazonian ar putea ajuta la tratarea cancerului mamar, arată un recent studiu realizat în Brazilia.

Veninul unui scorpion din pădurea tropicală amazoniană, Brotheas amazonicus, ar putea avea potențial terapeutic în tratarea cancerului de sân, au anunțat oamenii de știință.

Odată cu îmbătrânirea populației globale, expunerea crescută la poluanți și degradarea ecosistemelor, cazurile de cancer, demență și alte boli grave sunt în creștere. În efortul continuu de a descoperi noi opțiuni de tratament, unii cercetători își îndreaptă atenția spre surse neașteptate, cum ar fi veninul de scorpion amazonian.

Pentru a accelera procesul de cercetare, o echipă de oameni de știință din Brazilia a introdus gene în ADN-ul unor organisme „fabrică”, care apoi au produs moleculele dorite. Astfel, au putut fi testate proteinele rezultate, inclusiv cele din veninul de scorpion, pentru posibile utilizări medicale.

”Am reușit să identificăm o moleculă în această specie amazoniană de scorpion, asemănătoare cu molecule găsite în veninurile altor scorpioni, care acționează împotriva celulelor de cancer mamar”, a explicat farmacologul Eliane Candiani Arantes, de la Universitatea din São Paulo. La fel ca anumite medicamente de chimioterapie, molecula, numită BamazScplp1, declanșează necroza, adică moartea celulară, provocând distrugerea celulelor canceroase.

Deși această linie de cercetare încă este la început, metoda de producție bazată pe expresia heterologă (în care moleculele sunt generate de alte organisme) a dus și la alte descoperiri. Cercetătorii au obținut, de exemplu, o moleculă din venin de șarpe care favorizează formarea vaselor de sânge, precum și o componentă sanguină derivată de la bovine, scrie Science Alert.

„Acest factor de creștere susține formarea de vase noi și are potențialul de a fi produs la scară industrială, deoarece poate fi obținut prin expresie heterologă”, precizează Arantes.

În acest caz, cercetătorii au folosit o specie de drojdie (Komagataella pastoris) ca „fabrică” pentru producerea proteinelor vizate.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇