Curtea Constituţională a României (CCR) a anulat recentele alegeri prezidenţiale şi a decis repetarea acestora, în urma unor acuzaţii şi dovezi ale unei posibile interferenţe ruseşti.
Aceasta este o decizie-şoc, dar vine după două săptămâni de tensiune politică ridicată. Toate previziunile, orice certitudine, au zburat pe fereastră. Până acum, străzile din Bucureşti sunt calme, oamenii asimilând vestea, relatează de la Bucureşti jurnalista Sarah Rainsford, coresponenta BBC pentru Europa de Est.
- Motivarea CCR pentru anularea alegerilor prezidențiale
- Reacția SUA după ce CCR a anulat alegerile prezidențiale: Suntem alături de poporul român, care se confruntă cu o situație fără precedent!
- Glonțul a fost oprit pe țeavă, dar nu s-a terminat. De-abia ar trebui să înceapă
Anularea întregului scrutin prezidenţial este o soluţie îndrăzneaţă, dar vine după o altă mişcare fără precedent, când preşedintele în exerciţiu a ordonat ca documente ale serviciilor de informaţii să fie declasificate şi făcute publice, menţionează reporterul BBC.
Un document care vorbeşte despre o campanie masivă online pentru a influenţa votul în favoarea politicianului Călin Georgescu acuza un „actor sponsorizat de stat”.
Un altul, privind încercările de piratare a site-urilor electorale, vorbea despre legături cu site-uri de criminalitate informatică din Rusia. Un al treilea dosar spune că Rusia este angajată într-un război hibrid aici.
„Românii au unit punctele şi dau vina pe Moscova. Asta aduce amintiri negre pentru mulţi oameni.
La un miting de joi seara, în faţa universităţii, am întâlnit oameni care îşi aminteau de anii în care au trăit sub dictatura comunistă şi erau cu adevărat speriaţi că Rusia de astăzi ar putea să se amestece aici.
Într-o librărie, o scriitoare de cărţi pentru copii mi-a spus că ar părăsi ţara imediat dacă ar exista vreun semn că România se îndepărtează de calea sa europeană, devenind mai puţin liberă”, relatează reporterul BBC.
Este cu siguranţă adevărat că politicile lui Georgescu - încetarea ajutorului pentru Ucraina, comentarii care pun la îndoială rostul NATO sau subminează UE - sunt utile Moscovei, continuă Sarah Rainsford.
„La Kremlin, deşi se neagă orice rol în aceste evenimente, sunt sigură că oamenii sunt fericiţi că Rusia este văzută ca fiind atât de puternică: tentaculele sale sunt atât de întinse, încât pot agita chiar şi politica românească. O ţară NATO, văzută de mult timp ca un partener stabil şi de încredere”, comentează jurnalista BBC.
Ea spune că a discutat cu „omul care se află în centrul acestei controverse”, Călin Georgescu, care a respins orice idee că ascensiunea sa fulminantă - de la marginalizat la poziţia de lider electoral - se datorează amestecului Rusiei.
De fapt, notează jurnalista, el a râs în hohote, dar i-a spus totuşi (ca multor altor jurnalişti străini - n.red.) că Vladimir Putin este un „lider şi un patriot”, deşi a afirmat că nu este „un fan”.
Şarmant şi vorbind convingător, el spune că este blocat pentru că sfidează establishmentul politic, notează jurnalista britanică.
El crede că politica sa „România pe primul loc” este foarte atractivă pentru oamenii de aici.
„În ceea ce priveşte ultimul punct, probabil că are dreptate. De fapt, nu am întâlnit pe nimeni în Bucureşti - în afara echipei apropiate a lui Georgescu - care să recunoască că l-a votat.
Dar conţinutul său online - care a inundat TikTok - avea multe mesaje care vor atrage într-o ţară conservatoare din punct de vedere cultural, mai ales dincolo de capitală.
El vorbeşte despre suveranitate şi despre Dumnezeu şi despre lupta împotriva „sistemului”. Le spune oamenilor că viaţa lor ar trebui să fie mai bună”, explică Sarah Rainsford.
„Oare adepţii săi, oricine ar fi ei, vor crede informaţiile conform cărora el este un proiect rusesc şi vor accepta anularea votului? Sau vor ieşi din spatele ecranelor calculatoarelor şi telefoanelor pentru a protesta?”, se întreabă jurnalista.
„Până în prezent, apelurile sunt de a sta acasă şi de a rămâne calmi. Reluarea alegerilor ar putea avea loc abia în primăvară. Aceasta este o perioadă lungă de timp în politica românească”, punctează jurnalista în finalul articolului publicat pe site-ul BBC.