Mica istorie: ziua de 28 ianuarie în lume

victor.pitigoi

Senior Editor

“A fura idei de la cineva este plagiat. A le fura de la mai mulți este cercetare” (Murphy)

Anul 814: Moare Charlemagne, în românește Carol cel Mare, fost rege al francilor și fondator al Imperiului Carlolingian. A fost primul conducător al unui imperiu în Europa occidentală, după prăbușirea Imperiului Roman.

Carol cel Mare a fost fără îndoială un militar de excepție, un bun strateg și un luptător neînduplecat. A luptat cu saxonii nu mai puțin de 32 de ani, n-a cedat și a știut să-i învingă, dobândind în fața istoriei renumele de „Pater Europae”.

Scopul acestor războaie era convertirea la catolicism a locuitorilor, ceea ce-l făcea glorios în fața Sfântului Scaun și alipirea de Imperiul Franc a teritoriului saxon dintre Elba și Rin, ceea ce-l acoperea de glorie în fața propriiilor supuși.

În martie anul 793 delegatul Papei de la curtea regelui franc (ambasdorul, am zice astăzi) îi cere ajutorul împotriva longobarzilor din nodul Italiei de azi, care amenințau statul papal. Dornic să se afirme, Carol își asumă rolul de apărător al Vaticanului, și, după un an de lupte cu longobarzii, îl învinge pe Deziderius, regele acestora, și-i aduce pe toți supușii lui la credința „cea dreaptă”.

Celebra epopee în versuri Chanson de Roland (Cântecul lui Roland), capodoperă de referință a literaturii franceze străvechi, a știut să preamărească magistral succesele lui Charlemagne în luptele din peninsula Iberică, unde locuiau spaniolii, dar stăpâneau maurii.

Succesele francilor în aceste lupte îi sperie pe ocupanții mauri în așa măsură, încât, în anul 801, celebrul calif din Bagdad Harun-al-Rashid a încercat să-l îmbuneze pe Marele Carol, dăruindu-i o turmă de elefanți, inclusiv unul alb, dresat special, ca să-l poată stăpâni un călăreț de asemenea marcă.

ADVERTISING

După ce și-a asigurat în vestul Europei o autoritate de neclintit, după ce i-a invins și pe saxoni, Carol a ocupat Boemia dintr-o mișcare rapidă, a intrat în câmpia Panoniei, unde nu poposiseră încă maghiarii, și a tot înaintat spre sud, până a ajuns să înfrângă semeția Veneției, să-l gonească din scaun pe dogele Giovanni Galbaio, iar apoi să-și anexeze Dalmația. Era ca și stăpân peste mai bine de jumătate din Marea Adriatică.

Numai opoziția fermă a Bizanțului l-a determinat să se oprească undeva prin centrul fostei Iugoslavii, după ce și-a încorporat spații din Croația, Slovenia, Bosnia și chiar din Serbia de astăzi.

Conflictul cu Bizanțul n-a dus la câștig de cauză pentru niciuna din părți, dar ambițiile și-au făcut repede loc în titulatura rangurilor. Urmașii lui Carol se numeau, ca și dânsul, „Imperator Augustus”, schimbat mai târziu în „Romanorum Imperator Augustus”.

Degeaba. La puțin după dispariția lui Carol Quintul, urmașii săi au dus imperiul spre dezintegrare și prăbușire.

Anul 1725: Moare țarul Rusiei Petru cel Mare, personalitate de prim rang nu numai în politica țării sale, ci și în cultura oriental-medievală a Rusiei, orientată de Petru spre civilizația vest-europeană.

Pentru a ajunge la această orientare, Petru a călătorit incognito în Occident, s-a angajat ca simplu meseriaș în atelierele armatorilor, a trăit printre oamenii de rând, ca să le cunoască nevoile și mentalitatea. Întors în Rusia, avea o imagine destul de clară despre lumea europeană spre care încerca să-și orienteze propria țară.

Petru a trecut la fapte care se bucură de cele mai laudative aprecieri ale posterității:

ADVERTISING
  • A edificat un nou oraș, așezat pe râul Neva și port la Marea Baltică, oraș care astăzi este a doua mare metropolă a Rusiei și care, timp de două secole, a fost capitala țării.
  • A desființat inaspectuosul port al bărbii de către nobili și înalți funcționari, ca semn distinctiv al rangului lor. Rangul va trebui etalat prin meritele fiecăruia, prin fapte și realizări, nu prin lungimea și lățimea bărbii.
  • A pus bazele învățământului superior în Rusia, înființând Gimnaziul Academic, statuat printr-un Decret Imperial și devenit ulterior Universitate de Stat. Au urmat cursurile acestei instituții  personalități de vază din lumea științifică, litrară, artistică sau sportivă, printre care merită citat numele chimistului Mendeleev, autorul cunoscutului tabel al elemenelor chimice. 

Dar Universitatea a cunoscut și zile negre. În perioada stalinistă a anilor 1949-1950 li se reproșa cadrelor didactice că, implicându-se în muncă științifică și didactică, neglijează afișarea politică. Cu acest pretext, personalități de vază din lumea didactică și științifică au fost reținute, cercetate și judecate. Mai multe cadre didactice ale Universității au murit în închisoare, iar fostul rector Alexandr Voznesenski a fost executat fără judecată, întrucât – scria presa sovietică – vina lui era evidentă pentru oricine.

  • Petru cel Mare a pus bazele cercetării științifice în Rusia, înființând, la 24 februarie 1724, Acacemia de Științe din Peterburg, instituție care ființează și astăzi.
  • A obligat populația – îndeosebi clasa avută – să renunțe la tradiționalele caftane lungi și să adopte straie europene. Un ucaz al țarului, din ianuarie anul 1700, glăsuia: "boierii, oamenii de la curte, funcționarii vor purta îmbrăcăminte ungurească, cu caftanul de deasupra până sub genunchi, iar cel de dedesupt mai scurt".
  • Dar obiceiurile din străbuni mai primesc o lovitură: reforma calendarului. La 20 decembrie 1699, când mai rămăseseră doar câteva zile până la sfârșitul veacului, Petru dă un ucaz prin care schimbă numărătoarea anilor adoptând-o pe cea europeană, conform căreia anul începe la 1 ianuarie și nu la 1 septembrie, cum era înainte vreme.
ADVERTISING

Nimic n-a tulburat mai rău clerul decât schimbarea calendarului. Rușii de rând și chiar preoții se întrebau indignați: „cum a putut Dumnezeu să facă una ca asta, punând Anul Nou în plină iarnă?” Alții și-au amintit de o prorocire care spunea că Antihristul, atunci când va veni, va schimba toate regulile și datinile. „Nu cumva țarul este Antihristul?”- s-au întrebat ei. „Ba este – au răspuns alții – altfel n-ar tăia bărbile, care sunt date de Dumnezeu!”.

  • În  anul 1702, li se îngăduie femeilor să ia parte la întrunirile din societate.
  • Tot atunci, logodna devine obligatorie cu șase săptămâni înainte de căsătorie.
  • Un an mai târziu apare la Moscova primul ziar rusesc, „Московские новости”, adică Știrile din Moscova. Un fake news se răspândește rapid prin toată Rusia: tipăriturile sunt născocite de Satana. Cine citește altceva decât Biblia ajunge sigur în iad.
  • Dar Petru știe să le astupe gura tuturor nemulțumiților. Soluția este războiul. Dacă învinge, vor amuți toți cârcotașii. Țarul pregătește numaidecât armata, o înarmează, o înzestrează cu o flotă uriașă, toarnă tunuri, după care iese să înfrunte vrăjmașul de la hotare: Tânărul rege suedez Carol al XII-lea.  Îl înfrânge spectaculos la Poltava în 1706 și își face faima de invincibil.

Strălcitorul succes estompează cumva înfrângerea care a urmat în 1711 la Stănilești, unde țarul înfrânt a fugit cât îl țineau picioarele, luându-l lângă el, ca sfetnic înțelept, pe domnul Moldovei, Cantemir.

Țarul ar mai fi făcut și altele, dacă nu murea la doar 53 de ani, ca urmare a unei banale infecții urinare, care astăzi se tratează cu antibiotice. Ce a însemnat țarul Petru pentru Rusia rezultă poate și din titulatura pe care și-o asumase începând cu anul 1721:

"Petru I, cu ajutorul lui Dumnezeu Împărat și Autocrat al întregii Rusii, Moscovei, Kievului, Vladimirului și Novgorodului; Țarul Kazanului, Țarul Astrakhanului, Țarul Siberiei, Suveran peste Smolensk; Prinț al Estoniei, Livoniei, Kareliei, Tverului, Ugrei, Permului, Vlatkăi, Bulgariei și al altor principate; Suveran și Mare Duce de Nijny Novgorod, Cernigov, Riazan, Rostov, Yaroslavl, Beluzero, Udoria, Obdoria, Kondia, și Stăpân al Ținuturilor de Nord; Suveran al Iveriei și al Țărilor Kartalian și Georgian; și Suveran ereditar și Suzeran al Kabardiniei și al Prinților circassieni și al munților".

Anul 1813: Este publicat pentru prima dată în Regatul Unit romanul Mândrie și prejudecată, creație a scriitoarei britanice Jane Austen.

Criticii literari notează că, datorită viziunii sale realiste privind viața familiei și mai ales a femeilor, prin măiestria expunerilor, și datorită magistralelor sale comentarii ironice sau burlești, Austen a devenit una din cele mai notabile scriitoare a contemporaneității. Ea și-a impresionat puternic cititorii, chiar dacă scrierile nu s-u bucurat în timpul vieții de succesul pe care l-ar fi meritat și de care au beneficiat postum.

Anul 1865 – Ia ființă la București Societatea culturală "Ateneul Român", din inițiativa lui Constantin Esarcu, a lui Nicolae Kretzulescu și a lui V.A. Urechia. Peste două decenii și ceva, Bucureștiul urma să aibă o excelentă sală de spectacole, care mai dăinuie și astăzi, deși a fost greu lovită de cutremure și de război.

Anul 1871Războiul franco–prusacParisul capitulează în fața armatelor prusace, după un asediu de patru luni, înfiorător pentru populația metropolei. Germanii își pregătiseră o intrare triumfală în capitala celui înfrânt, dar reacția populației înfometată le-a potolit entuziasmul și au trebuit să se mulțumească doar cu o paradă miliatară, fără discursuri, fără demonstrații de forță.

Înfrângerea militară (însuși împăratul a fost luat prizonier), rușinosul armistițiu, înfometarea, au determinat coagularea politicii de stânga în întreaga Franță. Socialiștii prindeau curaj, dând vina pe aristocrația de orice fel (regalistă sau imperialistă) și înrăind clasa săracilor împotriva celor înstăriți. De aici, mai rămânea doar un pas până la apariția Comunei din Paris, care turna gaz peste flacăra comunismului, ridicată la rang de doctrină de niște anonimi, pe atunci: Marx și Engels.

Comuna din Paris a fost proclamată oficial la 28 martie 1871 și afișa un program cel puțin bizar. Printre măsuri, găsim:

  • separarea bisericii de stat;
  • abolirea muncii pe timp de noapte în sutele de brutării din Paris;
  • acordarea de pensii concubinelor necăsătorite și urmașilor de luptători ai Gărzii Naționale, căzuți la datorie;
  • restituirea imediată de către casele de amanet a uneltelor muncitorilor și a obiectelor casnice în valoare de până la 20 de franci, luate ca gaj în timpul asediului;
  • amânarea datoriilor (cam sine die) și abolirea dobânzii;
  • dreptul angajaților de a prelua pe seama lor și de a conduce o întreprindere în cazul în care a fost abandonată de proprietar;

Cu asemenea măsuri politico-populiste, fără niciuna economică, fără nimic pe plan financiar și nici social, Comuna din Paris a funcționat exact 60 de zile. Noul guvern Thiers a atacat Parisul cu armata, rezultând o baie de sânge, încheiată cu îngenunchierea Comunei, uciderea liderilor și cu proclamația finală a generalului MacMahon:

„Locuitori ai Parisului! Armata franceză a venit să vă salveze. Parisul a fost eliberat! La ora 4, soldații noștri au cucerit ultima poziție insurgentă. Astăzi, luptele au luat sfârșit. Ordinea, munca și siguranța voastre au renăscut”.”

Poate a renăscut o oarecare ordine, dar prețul plătit este scump. Conform istoricului englez Alfred Coban, peste 30.000 de ciivili au murit de „moarte normală”, circa 50.000 au fost executați sau închiși și 7.000 au fost exilați. Mii de alți oameni - printre care liderii Comunei - au reușit să fugă în Belgia, Regatul Unit (unde au ajuns 3.000-4.000 de refugiați), Italia, Spania și Statele Unite.

Anul 1880 – Se naște Camil Ressu, pictor de renume din  țara noastră, ale cărui pânze onorează nu numai muzeele României, dar și multe din muzeele marilor metropole europene sau transoceanice. Camil Ressu a fost membru al Academiei Române.

Anul 1887 – Se naște pianistul și compozitorul american, descendent dintr-o familie de evrei polonezi, Arthur Rubinstein, unul din cei mai de seamă pianiști ai secolului trecut. (decedat în 1982, la 95 ani).

Așa cum remarcă enciclopediștii de la Wikipedia, Arthur Rubinstein a fost un pionier în domeniul înregistrărilor. Întreaga carieră de pianist este foarte bine reflectată de imensa colecție de 94 cd-uri intitulată "The Rubinstein Collection" și editată de BMG în anul 1999. Colecția conține peste 700 de înregistrări, însumând peste 100 de ore de muzică.

De departe cel mai înregistrat și reînregistrat compozitor din colecție este Chopin, părintele incontestabil al artei pianistice. De asemenea, concertul nr. 5 pentru pian și orchestră de Beethoven poate fi găsit în trei interpretări diferite, toate ale lui Arthur Rubinstein.

Anul 1889 – Se naște  Martha Bibescu, romancieră, poetă, politiciană și memorialistă, atât română, cât și franceză.

Anul 1931 – Moare Henri Mathias Berthelot, general francez, membru de onoare al Academiei Române, detașat în România în 2016, pentru a instrui personalul român în probleme militare.

A contribuit substanțial la reorganizarea armatei române după stabilizarea frontului la Mărășești și la campanile din vest aducătoare de victorii.

Anul 1933 -  Guvernul condus de Alexandru Vaida-Voievod semnează, sub auspiciile Ligii Națiunilor, "Acordul de la Viena", care garanta împrumuturile investitorilor străini, contractate în vederea „asanării economico-financiare a țării", ruinată de degringolada economico-financiară postbelică.

Anul 1933 - După o întâlnire cu președintele Paul von Hindenburg, cancelarul german Kurt von Schleicher demisionează și „recomandă” numirea lui Adolf Hitler în funcția de cancelar. Consecințele acestei numiri se cunosc.

Anul 1941 – La București, se constituie un nou guvern, prezidat de generalul Ion Antonescu, format exclusiv din militari și tehnicieni. Statutul României de „Stat național-legionar” a fost desființat, dar în loc, a fost instalat guvernul de militari, tocmai bun pentru pregătirea războiului ce va urma.

Anul 1983: Primul avion pentru pasageri produs în România, RomBac 1-11 inaugurează primul său zbor comercial, pe ruta București - Timișoara. Primul zbor extern al aparatului a fost inaugurat la 23 martie 1983, pe ruata București-Londra.

Presa comunistă din România, elogioasă la adresa „acestei realizări a oamenilor muncii din România”, nu sufla însă o vorbă despre faptul esețial că RomBac 1-11 era o modestă copie a  avionuui englez mediu curier BAC 1-11.

Avionul avea 119 locuri, o greutate la decolare de 47.400 kg, viteza de croazieră maximă 870 km/oră și distanța maximă de zbor fără escală 3.500 km.

Anul 1986 - Catastrofa navetei spațiale "Challenger", a cărei explozie, la 75 de secunde de la lansare, a provocat moartea celor 7 astronauți aflați la bord.

Anul 1999 - Începe, la Paris, "Conferința europeană asupra participării echilibrate a femeilor și bărbaților la procesul de luare a deciziilor".


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇