Anul 1475: Victorios asupra turcilor după bătălia de la Podul Înalt (Vaslui), domnul Moldovei Ștefan cel Mare a trimis o scrisoare circulară principalilor principi din Europa, vestindu-i despre victoria repurtată și atenționându-i cu privire la riscul unui nou atac turcesc asupra oricărui stat european.
Obiceiul turcilor era să nu lase nicio înfrângere nerăzbunată, iar logica îi spunea lui Ștefan că o răzbunare împotriva Moldovei poate ajunge una asupra întregii creștinătăți.
Merită amintite cuvintele pline de simțire prin care voievodul moldav atenționa principii europeni asupra pericolului, cerând totodată să fie ajutat:
„...de aceea, ne rugăm de domniile voastre să ne trimiteți pe căpitanii voștri într-ajutor împotriva dușmanilor creștinătății, până mai este vreme, fiindcă Turcul are acum mulți potrivnici, din toate părțile, care stau împotriva lui cu sabia în mână.
Iar noi, din partea noastră, făgăduim pe credința noastră și cu jurământul domniei noastre că vom sta în picioare și ne vom lupta până la moarte pentru legea creștinească, noi cu capul nostru. Așa trebuie să faceți și voi, pe mare și pe uscat, după ce cu ajutorul lui Dumnezeu, noi i-am tăiat mâna cea dreaptă.”
Temerea lui Ștefan s-a dovedit corectă, turcii au atacat iarăși în primăvară, cu oștire sumedenie. Principii care primiseră scrisoarea voievodului s-au codit să-i răspundă și chiar au făcut pe mortu-n păpușoi, iar Ștefan s-a văzut iarăși singur și aproape fără ajutorul nimănui în fața turcilor, mulți cât iarba și porniți la pradă, căci jaful era atunci obiectul principal al războiului.
Următoarea luptă, dată la Războieni, a fost pierdută pentru Ștefan. Istoria spune că, totuși, Vodă n-a cedat, și-a refăcut cetele de luptători și, când se așteptau turcii mai puțin, atunci i-a atacat mai tare.
Dar mai frumos decât istoria, chiar dacă mai puțin verosimil, vorbește legenda, care susține că nici măcar a sa mamă nu l-a lăsat găzduit în fortăreață și i-a cerut imperios să se întoarcă la război (Du-te la oștire, pentru țară mori!). Ca urmare, povestește tot legenda că „Ștefan se întoarce și din cornu-i sună / oastea lui zdrobită de prin văi se-adună... ”.
Povestită așa frumos, legenda ar părea chiar adevărată, dacă doamna Oltea, mama lui Ștefan-Voievod, n-ar fi murit în anul 1465, cu mult înaintea anului 1476, când a avut loc bătălia pierdută de la Războieni. Așa că, deși impresionant, episodul cu mama nu ține. În schimb, ține alt episod, la fel de frumos, cel cu Daniil Sihastru care l-a povățuit și el pe domnitor să nu se dea bătut și să-și apere țara.
Iar Ștefan, cât a trăit, nu s-a ploconit în fața turcului.
Anul 1515: La Catedrala din Reims are loc încoronarea lui Francisc I al Franței, unde noul monarh este uns cu uleiul lui Clovis și încins cu sabia lui Carol cel Mare. În lunga sa domnie (foarte lungă, pentru acele vremuri – 32 ani), regele s-a dovedit nu numai un militar temerar, dar și un om sensibil, susținător al artelor și culturii.
Ca militar, istoria consemnează izbânda de la Marignano, urmată de cucerirea orașului „inexpugnabil” Milano, dar și înfrângerea devastatoare de la Pavia, când regele Franței este capturat de Carol al V-lea (Quintul), ținut prizonier la Madrid și eliberat numai după un an și după grele concesii din partea Franței.
Prizonier fiind, acolo la Madrid, Francisc i-a scris mamei sale, folosind o sintagmă, care te zguduie și azi peste veacuri: „tout est perdu fors l’honneur” – totul este pierdut, în afară de onoare.
Dar Francisc a rămas în istorie mai ales ca susținător al culturii și protector al artelor. A sprijinit mulți artiști ai timpului său, precum Andrea del Sarto sau chiar Leonardo da Vinci, pe care l-a convins să părăsească Italia și să vină în Franța. Leonardo da Vinci este cel care a adus în Franța celebra „Mona Lisa di Gioconda”, lucrare care ocupă astăzi locul numerotat cu nr. 1 la muzeul Luvru.
Anul 1533 – Papa îi refuză regelui Angliei Henric al VIII-lea cererea de a divorța de soție (Ecaterina de Aragon). În ciuda acestui refuz, regele se căsătorește în secret cu cea de-a doua soție, Anne Boleyn. În lumea catolică, faptul a constituit un precedent grav, determinând o anumită scădere a sacrei autorități papale, înfruntată cu succes de regele laic.
Anul 1554 - Misionarii iezuiți José de Anchieta și Manuel da Nóbrega se instalează pe coasta de est a Braziliei, împreună cu adepții și admiratorii lor, formând o așezare nouă, care a devenit astăzi orașul São Paulo, una din marile metropole ale lumii (11.150.249 locuitori în municipiu și 19.223.897 în zona metropolitană).
Anul 1627: Se naște Robert Boyle, fizician și chimist irlandez, cunoscut mai ales pentru legea Boyle-Mariotte sau legea transformării izoterme, conform căreia volumul unui gaz variază invers proporțional cu creșterea presiunii, la volum constant și la temperatură constantă.
Anul 1673: Nicolae Milescu a alcătuit, în limba slavonă, „Cartea profețiilor", lucrare elaborată în scopuri politice.
Anul 1755 - Printr-un decret al țarinei Elisabeta I, se înființează la Moscova, prima universitate din Rusia, numită astăzi Universitatea de Stat M.V. Lomonosov. Lomonosov este acela care a susținut pe lângă împărăteasă necesitatea de a se înființa o universitate în capitala Rusiei, după modelul altor asemenea așezăminte, existente în restul Europei.
Anul 1858: - Compozitorul Felix Mendelssohn creează partitura „marș nupțial”, anume pentru a fi cântată la căsătoria fiicei reginei Victoria, prințesa Victoria, cu prințul Friedrich al Prusiei.
Marșul se cântă și astăzi la tot felul de nunți, când sosește tortul miresei, atât în sălile simandicoasele ale palatelor de odinioară, cât și în cadrul nonconformist, unde mesenii vin să asculte mai mult manelele domnului Salam decât prețioasa melodie a domnului Felix Mendelssohn, în a cărei unduire mireasa înfige cuțitul în tort și-l face felii.
Anul 1859: Domnitorul Principatelor Unite, Alexandru Ioan Cuza, îl numește pe Ioan Alexandru Filipescu ca prim-ministru al primului guvern în noul stat, rezultat după Unire.
Anul 1864 - A fost inaugurat Spitalul Colentina din București, a treia mare unitate spitalicească din țara noastră, după altele două, devenite reper:
- Spitalul Colțea, construit în 1704, din inițiativa spătarului Mihai Cantacuzino, spre a fi un spital pentru săraci.
- Spitalul Brâncovenesc, construit de Safta Brâncoveanu, soția lui Grigore Basarab Brâncoveanu, între 1835 și 1838, din veniturile moșiilor acesteia.
Anul 1874 - S-a născut William Somerset Maugham, prozator şi dramaturg britanic, cunoscut la noi mai ales pentru romanele sale, tradus în perioada interbelică: “Luna şi doi bani jumate”, “Între acte”, “Valurile”.
După venirea comuniștilor la putere, n-a mai fost reeditat niciunul din romane, fiind considerate literatură decadentă, aservită intereselor societății capitaliste. Somerset Maugham a decedat la 16 decembrie 1965, în vârstă de 90 ani.
Anul 1882 – S-a născut scriitoarea britanică Virginia Woolf, considerată ca fiind unul dintre cei mai importanți autori moderniști ai secolului XX și un pionier în utilizarea fluxului de conștiință ca dispozitiv narativ.
Virginia Woolf este cunoscută pentru contribuțiile sale la literatura secolului XX, pentru eseurile sale, precum și pentru influența pe care a avut-o asupra criticii literare, în special feministe. Mulți autori, precum Margaret Atwood , Michael Cunningham, Gabriel García Márquez sau Toni Morrison, s-au declarat mândri pentru influența exercitată de Virginia Wolf în creația lor.
În orașul Richmond, unde a locuit timp de 10 ani, posteritatea a înălțat o statuie de bronz, reprezentând-o pe scriitoare, așezată pe o bancă din parc, chiar pe malul fluviului Tamisa, acolo unde îi plăcea ei să se reculeagă.
Anul 1918: Republica Populară Ucraineană își declară independența față de Rusia Sovietică.
Anul 1919 - La Conferința de pace de la Paris, care consfințea încheierea Primului Război Mondial, se propune pentru prima dată crearea unui organism care să vegheze asupra menținerea păcii, fiind investit ca atare.
Propunerea a aparținut președintelui SUA, Woodrow Wilson, și s-a concretizat în scurt timp, înființându-se Liga Națiunilor. Dar aceasta a ajuns să nu mai aibă obiect după nici două decenii, fiind depășită de expansiunea Germaniei lui Hitler.
Anul 1924 - Au început primele Jocuri Olimpice de Iarnă în Franța, la Chamonix.
Anul 1964: Prima experiență comună sovieto-americană pentru studierea universului: se lansează balonul-satelit "Echo II", având ca obiectiv cercetarea spațiului cosmic.
Anul 2004: Roverul Opportunity a coborât lin pe suprafața planetei Marte, într-un mic crater pe platoul Meridiani Planum.
Anul 2006: Unitatea teroristă radicală Hamas, care pune sub semnul întrebării dreptul Israelului la existență, câștigă alegerile pentru consiliul legislativ din teritoriile palestiniene cu o largă majoritate și înlocuiește Fatah, care a condus până atunci.
Succesul intern a organizației a culminat la 7 octombrie 2023, atunci când Hamas a atacat Israelul, producând mii de victime –morți și răniți – plus peste 200 ostatici. Replica Israelului s-a arătat nimicitoare și este încă în curs de desfășurare.