Consiliul Local al Sectorului 1 l-a mandatat, prin vot, pe primarul George Tuță să trimită notificările cu privire la faptul că, pe 30 iunie 2026, încetează contractul de delegare a serviciului de salubrizare, încheiat, în 2008, cu Romprest Service SA.
La propunerea lui George Tuță, Consiliul Local i-a acordat un mandat pentru a notifica Romprest și ANRSC cu privire la faptul că, peste 4 luni, încetează contratul de salubrizare – încheiat în anul 2008 pentru o perioadă de 25 de ani.
Consiliul Local a adoptat proiectul prin care Tuță cere mandat să notifice operatorul și ANRSC cu privire încetarea contractului, cu 25 de voturi pentru, nicio abținere și niciun vot împotrivă.
Dintre cei 27 de consilieri locali de la Sectorul 1, 2 au lipsit de la vot: Marinela Adam (AUR) și Laurențiu Drăgușin (USR).
Consilierul local Ion Enache (PNL) a postat și raportul de vot. Îl vedeți în imaginea de mai jos:
În acest fel, Primăria Sectorului 1 își propune să încheie contractul cu Romprest după 18 ani, nu după 25.
Cum s-a ajuns aici
În 2008, Consiliul Local al Sectorului 1 l-a mandatat pe primarul de sector de la acea vreme, Andrei Chiliman, să semneze contractul pentru o durată de 25 de ani.
Este o perioadă mare – un sfert de secol. La momentul respectiv, însă, legislația permitea încheierea unor astfel de contracte, cu condiția ca operatorul să demonstreze clar că are nevoie de o durată atât de lungă pentru a-și amortiza investițiile asumate.
Consiliul Concurenței intră în joc: contract prea lung, investiții neclare
În 2009, Consiliul Concurenței declanșează o anchetă privind modul de organizare a serviciilor de salubrizare în întregul București. În ceea ce privește Sectorul 1, constată că în contractul cu Romprest nu erau identificate clar investițiile pe care operatorul ar fi trebuit să le realizeze.
Prin Decizia nr. 58/2009, Consiliul Concurenței arată că, în aceste condiții, durata contractului era disproporționat de mare. Instituția solicită Primăriei Sectorului 1 anularea contractului și reluarea procedurii de licitație.
Pentru că nu primește un răspuns, în 2010 Consiliul Concurenței deschide un proces împotriva Primăriei Sectorului 1 – și a celorlalte primării de sector aflate în situații similare – la Curtea de Apel București (CAB).
Primăria Sectorului 1 atacă decizia la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), susținând că prin hotărârea sa, Curtea de Apel București nu stabilește perioada în care expiră contractele și actele adiționale aferente.
Actul adițional din 2012: primele tăieri serioase din durata contractului
Până la soluționarea cauzei de către ÎCCJ, în 2012 Primăria Sectorului 1 încheie Actul Adițional nr. 6 la contractul J077/S/30.06.2008. Prin acest act adițional, părțile convin următoarele:
- reducerea duratei contractului cu 3 ani;
- o reducere suplimentară de 4 ani, în cazul în care Romprest nu construiește o stație de epurare – asumată prin contractul inițial de delegare – în termen de cel mult un an de la obținerea autorizației de construire;
- efectuarea unui audit la împlinirea a 15 ani de contract, în urma căruia autoritatea putea decide o reducere suplimentară a duratei contractuale.
Ulterior, Primăria Sectorului 1 solicită ÎCCJ să nu mai judece cauza. Începând cu 2014, contractul de delegare J077/S/30.06.2008 dintre Primăria Sectorului 1 și Romprest Service SRL reintră în legalitate.
Disputa juridică pe documente
Romprest Service SA susține că Actul Adițional 6 nu este în vigoare. Compania a trimis Consiliului Local o informare în acest sens. Iar punctul de vedere a fost susținut, în ședința de pe 19 februarie 2026 de avocatul Romprest Service SRL, Iancu Toader.
Argumentele juridice ale Romprest:
- Actul Adițional 6 nu este în vigoare deoarece nu s-ar fi îndeplinit condiția suspensivă prevăzută explicit în acest document. Mai exact, actul stabilește că produce efecte juridice doar din momentul în care Consiliul Concurenței renunță expres la dreptul pretins într-un dosar aflat pe rolul instanței. Potrivit Romprest, această renunțare nu a existat niciodată sub forma cerută de lege, ceea ce înseamnă că actul nu a intrat juridic în vigoare.
Compania argumentează că o soluție procedurală a instanței sau simple corespondențe administrative nu pot fi asimilate renunțării la drept, care este un act de dispoziție expres și formal.
În lipsa unei manifestări clare de voință din partea Consiliului Concurenței, condiția suspensivă rămâne neîndeplinită, iar, conform Codului civil, un act afectat de o astfel de condiție nu produce efecte până la îndeplinirea ei. Din acest motiv, Romprest susține că Actul adițional nr. 6 există doar formal, fără eficiență juridică.
George Tuță susține că lucrurile nu stau așa.
„Anexa 35 a proiectului de hotărâre arată că, în anul 2019, pe 25 ianuarie, aceeași companie care astăzi invoca netemeinicia hotărârii și spune că Actul Adițional 6 nu e în vigoare, scria că se nescototesc decizii ale instanței cu privire la dreptul său de a organiza sortarea, prevăzute în acest act adițional.
Deci Actul Adițional 6 este în vigoare.
Nu vreau drept la replică. Nu fac acuze. Se dorește să fiți influențați spre interpretarea unei chestiuni juridice, nu spre interpretarea situației, bazate pe documente”, a declarat George Tuță.
Romprest susține, de asemenea, că dacă va Primăria Sectorului 1 va înceta contractul în iunie 2026, va trebui să-i achite banii și pentru următorii ani.
Relație toxică între Romprest cu Primăria Sectorului 1
Romprest a reclamat, în repetate rânduri, că nu își încasa la timp banii pentru servicii prestate dinainte de 2020 (adică în mandatul de primar de sector al lui Daniel Tudorache).
În 2021, însă, administrația condusă de Clotilde Armand (USR) a decis să nu facă anumite plăți către Romprest, pentru prestații pe care le considera neconforme.
A urmat o perioadă cu tensiuni la cote înalte. Romprest a refuzat să ridice gunoiul. Primăria Sectorului 1 a contractat și alte firme de curățenie stradală, iar fostul primar Clotilde Armand a scris pe rețelele de socializare că modul în care procedează Romprest e unul mafiot.
Fostul primar al Sectorului 1 a deschis și un proces de reziliere a contractului, dar n-a obținut, în instanță, victoriile anunțate pe rețelele de socializare.
Între timp, însă, Romprest a câștigat în instanță parte dintre acele sume, plus penalități care ajung - din informațiile spotmedia.ro - la 21% pe an.
Per total, suma pe care Primăria Sectorului 1 o are de plătit către Romprest - în urma acestor executări silite - se ridică la circa 200 milioane de lei. Sunt sume pe care instituția condusă acum de George Tuță nu are cum să le achite pe loc, din lipsă de bani. Așa că o face eșalonat, în special prin popriri impuse de Romprest.
În continuare - potrivit mai multor surse consultate de spotmedia.ro - atunci când i se reproșează că nu e curat în sector - Romprest susține că nu a fost plătită la timp pentru a face curățenia care i se cere.
Chiar ședința de Consiliu Local al Sectorului 1 de joi, 19 februarie, a început cu o intervenție în care viceprimarul REPER, Iulian Hatmanu, a criticat prestația sub așteptări a Romprest în ceea ce privește deszăpezirea.
Hatmanu a declarat că s-a făccut deszăpezirea „ca în anii 90”.
Cui aparține Romprest
Romprest Service SRL este deținută de următoarele societăți:
- firma canadiană Detco LTD deține 42,69% din participație
- societatea americană FirstCom LLC deține 3,54%. În 2018, reprezentant al acestei societăți era Marian Măgureanu, despre care presa a scris că e fiul lui Virgil Măgureanu, primul șef al SRI
- Premium Management Team SRL deține 13,76% din participație. Într-o decizie din 2014, Consiliul Concurenței menționa că societatea era deținută de Radu Budeanu (fostul soț al creatoarei de modă Dana Budeanu).
Într-un anunț din Monitorul Oficial din iulie 2020, Budeanu mai apărea doar ca administrator în firmă. Acționari erau Andrei Mihai Drăcea și Ioana Tolbaru.
Iar în septembrie 2020, Profit.ro informa că Radu Budeanu și-a vândut participația la Romprest Service SRL.
- Europrest Invest SRL are 30% din participație. Această firmă e deținută de Andrei Mihai Dracea, același care e asociat și în fosta firmă a lui Radu Budeanu
- Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) - deținută de Guvern și Fondul Proprietatea - are 10% din participație
Anterior, patron al Romprest a fost Florian Walter, fost finanțator al echipelor de fotbal Dinamo, Universitatea Cluj și Petrolul Ploiești. Florian Walter a murit în 2019.
Compania are următorii administratori: Dragoș Brezeanu, Bogdan Adimi, Iulian Ilie Chiriac, Răzvan Duca Ghenoiu și Raluca Dumitrache.
După moartea lui Florian Walter, a existat un conflict intern. Parte din putere s-a concentrat în jurul lui Răzvan Duca Ghenoi, Radu Budeanu și Bogdan Adimi. Iar restul, într-o parte adversă, controlată de Marcel Păcuraru, patronul Realitatea TV.
Ce urmează
Odată încheiat contractul cu Romprest Service SA, Primăria Sectorului 1 trebuie să asigure continuitatea serviciului de salubrizare.
Fie prin contractarea unei noi firme de salubrizare, fie prin înființarea unei firme proprii, a Primăriei Sectorului 1.
Potrivit informațiilor Spotmedia.ro, intenția administrației conduse de George Tuță merge, în acest moment, către înființarea unei firme a sectorului.
Consiliul Local a adoptat, joi, pe 19 februarie, un amendament propus de USR și care prevede publicarea unui calendar cert pentru viitorul salubrizării din Sectorul 1.