Primarul Sectorului 1, George Tuță, cere Consiliului Local să îl mandateze pentru încetarea controversatului contract de salubrizare cu Romprest, contract care, în urma unor diminuări succesive ale duratei inițiale, ajunge la termen pe 30 iunie 2026.
Cu alte cuvinte, din punctul de vedere al Primăriei Sectorului 1 și al primarului George Tuță, din contractul încheiat inițial pe 25 de ani mai rămân doar câteva luni.
Un contract care expiră în 2026, după ce a fost tăiat bucată cu bucată
George Tuță a convocat o ședință ordinară a Consiliului Local al Sectorului 1 pentru joi, 19 februarie 2026. În cadrul acestei ședințe, le va cere consilierilor locali votul pentru încetarea contractului de salubrizare.
Proiectul de hotărâre este însoțit de o documentație amplă. O puteți consulta integral, aici.
Din aceste documente, dar și din informațiile de context colectate de spotmedia.ro, reiese că istoria contractului de delegare a serviciului de salubrizare - intitulat administrativ J077/S/30.06.2008 - este lungă și zbuciumată.
De la REBU la Romprest: cum a ajuns Sectorul 1 la un contract pe 25 de ani
Înainte de Romprest, serviciile de curățenie au fost asigurate de REBU, inițial pentru Primăria Municipiului București. Ulterior, după ce activitățile de salubrizare au fost delegate de PMB către primării de sector, relația contractuală cu REBU a fost preluată de Primăria Sectorului 1.
Atunci când a avut această posibilitate, Primăria Sectorului 1 a încetat contractul cu REBU și a organizat o licitație. Procedura a fost însă contestată de REBU, care a reușit să obțină anularea ei.
Licitații contestate și un „sfert de secol” semnat în 2008
La a doua licitație organizată, câștigătoare a fost desemnată Romprest Service SRL. În 2008, Consiliul Local al Sectorului 1 l-a mandatat pe primarul de sector de la acea vreme, Andrei Chiliman, să semneze contractul pentru o durată de 25 de ani.
Este o perioadă mare – un sfert de secol. La momentul respectiv însă, legislația permitea încheierea unor astfel de contracte, cu condiția ca operatorul să demonstreze clar că are nevoie de o durată atât de lungă pentru a-și amortiza investițiile asumate.
Consiliul Concurenței intră în joc: contract prea lung, investiții neclare
În 2009, Consiliul Concurenței declanșează o anchetă privind modul de organizare a serviciilor de salubrizare în întregul București. În ceea ce privește Sectorul 1, constată că în contractul cu Romprest nu erau identificate clar investițiile pe care operatorul ar fi trebuit să le realizeze.
Prin Decizia nr. 58/2009, Consiliul Concurenței arată că, în aceste condiții, durata contractului era disproporționat de mare. Instituția solicită Primăriei Sectorului 1 anularea contractului și reluarea procedurii de licitație.
Pentru că nu primește un răspuns, în 2010 Consiliul Concurenței deschide un proces împotriva Primăriei Sectorului 1 – și a celorlalte primării de sector aflate în situații similare – la Curtea de Apel București (CAB).
Primăria Sectorului 1 atacă decizia la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), susținând că prin hotărârea sa, Curtea de Apel București nu stabilește perioada în care expiră contractele și actele adiționale aferente.
Actul adițional din 2012: primele tăieri serioase din durata contractului
Până la soluționarea cauzei de către ÎCCJ, în 2012 Primăria Sectorului 1 încheie Actul Adițional nr. 6 la contractul J077/S/30.06.2008. Prin acest act adițional, părțile convin următoarele:
- reducerea duratei contractului cu 3 ani;
- o reducere suplimentară de 4 ani, în cazul în care Romprest nu construiește o stație de epurare – asumată prin contractul inițial de delegare – în termen de cel mult un an de la obținerea autorizației de construire;
- efectuarea unui audit la împlinirea a 15 ani de contract, în urma căruia autoritatea putea decide o reducere suplimentară a duratei contractuale.
Ulterior, Primăria Sectorului 1 solicită ÎCCJ să nu mai judece cauza. Începând cu 2014, contractul de delegare J077/S/30.06.2008 dintre Primăria Sectorului 1 și Romprest Service SRL reintră în legalitate.
Stația promisă și niciodată construită
În 2019, Primăria Sectorului 1 și Consiliul Local decid să înființeze Direcția de Mediu și să înceapă gestionarea, în regie proprie, a activității de sortare a deșeurilor. Practic, această decizie face inutilă stația de epurare pe care Romprest și-o asumase prin contract, dar pe care nu a construit-o.
Romprest a contestat în instanță această decizie, însă fără succes.
În martie 2021, în urma unui control, ANRSC dispune două măsuri pentru Primăria Sectorului 1:
- organizarea unei proceduri de achiziție pentru serviciile de sortare a deșeurilor (procedură finalizată ulterior, prin semnarea unui contract valabil până în 2031);
- încheierea unui act adițional la contractul de salubrizare, prin care durata acestuia să fie redusă la 18 luni.
Potrivit informațiilor furnizate de Primăria Sectorului 1, procedura de semnare a acestui act adițional nu a fost inițiată.
Relația Romprest cu Primăria Sectorului 1 e toxică, de mulți ani
Romprest a reclamat, în repetate rânduri, că nu își încasa la timp banii pentru servicii prestate dinainte de 2020 (adică în mandatul de primar de sector al lui Daniel Tudorache).
În 2021, însă, administrația condusă de Clotilde Armand (USR) a decis să nu facă anumite plăți către Romprest, pentru prestații pe care le considera neconforme.
A urmat o perioadă cu tensiuni la cote înalte. Romprest a refuzat să ridice gunoiul. Primăria Sectorului 1 a contractat și alte firme de curățenie stradală, iar fostul primar Clotilde Armand a scris pe rețelele de socializare că modul în care procedează Romprest e unul mafiot.
Fostul primar al Sectorului 1 a deschis și un proces de reziliere a contractului, dar n-a obținut, în instanță, victoriile anunțate pe rețelele de socializare.
Între timp, însă, Romprest a câștigat în instanță parte dintre acele sume, plus penalități care ajung - din informațiile spotmedia.ro - la 21% pe an.
Per total, suma pe care Primăria Sectorului 1 o are de plătit către Romprest - în urma acestor executări silite - se ridică la circa 200 milioane de lei. Sunt sume pe care instituția condusă acum de George Tuță nu are cum să le achite pe loc, din lipsă de bani. Așa că o face eșalonat, în special prin popriri impuse de Romprest.
În continuare - potrivit mai multor surse consultate de spotmedia.ro - atunci când i se reproșează că nu e curat în sector - Romprest susține că nu a fost plătită la timp pentru a face curățenia care i se cere.
Cui aparține Romprest
Romprest Service SRL este deținută de următoarele societăți:
- firma canadiană Detco LTD deține 42,69% din participație
- societatea americană FirstCom LLC deține 3,54%. În 2018, reprezentant al acestei societăți era Marian Măgureanu, despre care presa a scris că e fiul lui Virgil Măgureanu, primul șef al SRI
- Premium Management Team SRL deține 13,76% din participație. Într-o decizie din 2014, Consiliul Concurenței menționa că societatea era deținută de Radu Budeanu (fostul soț al creatoarei de modă Dana Budeanu).
Într-un anunț din Monitorul Oficial din iulie 2020, Budeanu mai apărea doar ca administrator în firmă. Acționari erau Andrei Mihai Drăcea și Ioana Tolbaru.
Iar în septembrie 2020, Profit.ro informa că Radu Budeanu și-a vândut participația la Romprest Service SRL.
- Europrest Invest SRL are 30% din participație. Această firmă e deținută de Andrei Mihai Dracea, același care e asociat și în fosta firmă a lui Radu Budeanu
- Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) - deținută de Guvern și Fondul Proprietatea - are 10% din participație
Anterior, patron al Romprest a fost Florian Walter, fost finanțator al echipelor de fotbal Dinamo, Universitatea Cluj și Petrolul Ploiești. Florian Walter a murit în 2019.
Compania are următorii administratori: Dragoș Brezeanu, Bogdan Adimi, Iulian Ilie Chiriac, Răzvan Duca Ghenoiu și Raluca Dumitrache.
După moartea lui Florian Walter, a existat un conflict intern. Parte din putere s-a concentrat în jurul lui Răzvan Duca Ghenoi, Radu Budeanu și Bogdan Adimi. Iar restul, într-o parte adversă, controlată de Marcel Păcuraru, patronul Realitatea TV.
Ce urmează
Dacă reușește să oprească contractul cu Romprest, Primăria Sectorului 1 trebuie să rezolve problema continuității serviciului. Cineva tot trebuie să ridice gunoiul de la firme și populație, trebuie să asigure curățenia pe străzi și să deszăpezească.
Și o poate face în două moduri:
- își face propria firmă de salubrizare
- organizează o procedură pentru a contracta firmă de salubrizare pe termen scurt, de până la 5 ani, până face o licitație pentru a delega serviciul de salubrizare (tip de licitație care durează, în medie, 7 ani, cu contestații și rezolvarea lor).
Rămâne să vedem cum vor evalua lucrurile, dacă George Tuță va obține, joia viitoare, votul Consiliului Local să informeze Romprest și ANRSC că, de la data de 30.06.2026, contractul de salubrizare al Sectorului 1 încetează.