Dealurile line ale Umbriei oferă o priveliște idilică asupra unora dintre cele mai frumoase și mai vechi plantații de măslini din Italia. Acum, aceste livezi străvechi contribuie la combaterea fraudei alimentare, o problemă care costă UE între 8 și 12 miliarde de euro în fiecare an.
Producătorii de ulei de măsline din Umbria oferă unui grup de cercetători și experți în domeniul alimentar, sprijiniți financiar de UE, mostre din celebrul lor ulei de măsline extravirgin, pentru a testa noi metode portabile de autentificare bazate pe ADN, care vor îmbunătăți protecția industriei lor împotriva fraudei și a înșelăciunii.
„Testarea ADN creează un produs transparent”, spune dr. Stelios Arhondakis, director general al BioCoS, o companie elenă de biotehnologie cu sediul în Creta.
Este în ADN
Uleiul de măsline extravirgin este un produs cu valoare ridicată, ceea ce îl face o țintă profitabilă pentru fraudatori.
Contrafacerea poate implica diluarea cu uleiuri de calitate inferioară, cum ar fi alte tipuri de ulei de măsline mai ieftine sau chiar ulei vegetal ori etichetarea falsă a soiului sau a originii geografice a produsului.
Pentru producătorii de ulei de măsline, o modalitate eficace de blocare a acestor practici ar fi foarte utilă.
BioCoS este specializată în soluții de trasabilitate bazate pe ADN, menite să combată frauda alimentară și să îmbunătățească transparența în sectorul agroalimentar. „Dacă știi exact ce este în interiorul sticlei, nu poți adăuga sau amesteca nimic altceva”, spune Arhondakis.
Munca echipei face parte dintr-o inițiativă de cercetare finanțată de UE cu durata de trei ani și denumită WATSON, care reunește 47 de parteneri de cercetare și dezvoltare tehnologică din 20 de țări ale UE și din afara UE.
Construirea încrederii
Arhondakis explică faptul că metoda bazată pe ADN va veni în completarea altor teste existente, va îmbunătăți trasabilitatea și va oferi un nou instrument de autentificare ADN ușor accesibil pentru producătorii unei game largi de produse alimentare.
„Scopul nostru este să creăm un sistem de testare ADN in situ accesibil, rapid și precis, care să poată fi utilizat pentru a oferi rezultate rapide în orice punct al lanțului de aprovizionare, reducând la minimum nevoia de echipamente de laborator și expertiză specifică.”
Există beneficii și pentru consumatori. Testarea îmbunătățită va însemna că cumpărătorii pot avea încredere că primesc ceea ce plătesc. De asemenea, garantează că produsele achiziționate au fost fabricate respectând standarde înalte de siguranță și sustenabilitate.
Sigur și trasabil
Testarea ADN va identifica profilul genetic al unui produs alimentar. Aceste informații vor fi apoi stocate folosind tehnologia sigură blockchain, creând efectiv un registru digital.
Informațiile vor fi accesibile părților interesate implicate în producția, transportul și vânzarea cu amănuntul a produselor alimentare vizate, precum și autorităților alimentare, dacă este necesar.
Pe lângă uleiul de măsline, echipa de cercetare WATSON desfășoară cinci studii-pilot în industriile alimentare europene cele mai afectate de fraudă: miere (Spania), carne (Germania), produse lactate și cereale (Finlanda), pește alb (Norvegia) și vin (Portugalia).
Dr. Dimitrios Argyropoulos este șeful Laboratorului de Tehnologie Digitală din cadrul Școlii de Biosisteme și Inginerie Alimentară de la University College Dublin din Irlanda și răspunde de coordonarea cercetării desfășurate de echipa WATSON.
Cercetarea sa se concentrează pe lanțurile valorice agroalimentare sustenabile și îl interesează îndeosebi aplicarea internetului obiectelor (IoT), a tehnologiilor senzoriale și a inteligenței artificiale în producția alimentară.
Dr. Argyropoulos explică faptul că provocările individuale cu care se confruntă fiecare industrie necesită abordări tehnice distincte.
„Aplicăm o selecție diferită de tehnologii în funcție de problema pe care dorim să o abordăm”, spune acesta.
Am putea avea senzori bazați pe ADN sau imagistică specializată pentru identificarea ingredientelor ori dispozitive IoT care conectează produsele alimentare la internet pentru a urmări automat originea, mișcarea, locația și chiar temperatura de depozitare a acestora.
„Ne concentrăm pe instrumente cu costuri reduse, acolo unde este posibil, și portabile în întregul lanț de aprovizionare cu alimente.”
Utilizarea tehnologiei pentru a urmări vinul
În Portugalia, punerea la dispoziția producătorilor de vin a tehnologiei senzoriale și IoT este o prioritate-cheie. Scopul este de a putea urmări strugurii de la parcela lor exactă din vie și pe toată durata procesului de recoltare și transport până la locul final de producție.
Îmbunătățirea trasabilității este o modalitate eficientă de a descuraja frauda alimentară, contribuind la eliminarea lacunelor din lanțul de aprovizionare care ar putea fi exploatate de rețelele de criminalitate organizată.
Datele de monitorizare a lanțului valoric, împreună cu inteligența artificială, vor oferi un sistem de avertizare timpurie care poate semnala orice anomalii și poate ajuta la detectarea activităților frauduloase pe măsură ce și acolo unde acestea se produc, explică dr. Pedro Miguel Carvalho, cercetător-șef în cadrul Institutului de Inginerie a Sistemelor și Informatică, Tehnologie și Știință din Porto (Portugalia).
„De exemplu, dacă un camion care transportă struguri urmează o rută neașteptată sau face o oprire neobișnuită, ar putea fi un semn al unei tentative de interceptare a strugurilor”, spune acesta.
Potrivit lui Carvalho, munca depusă de cercetătorii WATSON este esențială, având în vedere amploarea fraudei în domeniul vitivinicol din UE. Frauda vinicolă costă sectorul vitivinicol obișnuit al UE aproximativ 1,3 miliarde de euro anual, adică circa 3% din valoarea totală a vânzărilor.
Peste 1 milion de litri de băuturi alcoolice contrafăcute, în mare parte vin, au fost confiscate în Europa în 2020 și peste 1,7 milioane în 2021, în cadrul unor acțiuni specifice conduse de Oficiul European de Luptă Antifraudă, ca parte a operațiunilor comune Europol-Interpol.
De la fermă pe telefon
Pentru multe dintre tehnologiile-prototip aflate în faza de dezvoltare, ambiția este ca consumatorii să își poată folosi smartphone-urile pentru a scana etichetele și a accesa datele biografice ale produsului prezentat sub forma unui „pașaport alimentar”.
Se speră ca, până la finalizarea lucrărilor cercetătorilor în 2026, noile tehnologii să fie preluate și utilizate și în alte țări și sectoare alimentare.
Reducerea posibilităților de fraudă va contribui la crearea unui sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic, așa cum prevede Strategia UE „De la fermă la consumator”.
„Instrumentele dezvoltate prin intermediul WATSON ne vor ajuta să construim un nivel suplimentar de protecție împotriva fraudei alimentare, care poate dăuna grav atât lanțurilor de aprovizionare cu alimente, cât și mediului”, spune Argyropoulos.
Articol scris de Ali Jones
Cercetările menționate în acest articol au fost finanțate prin programul Orizont al UE. Opiniile persoanelor intervievate nu reflectă neapărat opiniile Comisiei Europene.
Acest articol a fost publicat inițial în Horizon, revista de cercetare și inovare a UE.
Mai multe informații