Cu centralele în pom! Ce au promis anul trecut primarii din Capitală și cât au făcut până acum ca să avem mai multă căldură la iarnă

Cu centralele în pom! Ce au promis anul trecut primarii din Capitală și cât au făcut până acum ca să avem mai multă căldură la iarnă
Echipamentele instalate în Aviației, iarna trecută, de Primăria Sectorului 1. Rezultatele au fist sub alteptări

Mai multe primării din București au schimbat, pe ultima sută de metri, planurile pe care le aveau pentru instalarea de „mini centrale” care să ajute la furnizarea de apă caldă și căldură. Așa că nu e foarte clar dacă mai e timp pentru închirierea și montarea lor, până la iarnă.

Nu știm nici în cât timp va reuși Primăria Sectorului 1 să pună în funcțiune echipamentele din programul pilot „Termoficare de la soare”, promis de mai multă vreme de Clotilde Armand.

Din cauză că rețeaua de conducte de termoficare a Capitalei e veche și plină de găuri, mulți bucureșteni fac frigul iarna și rămân fără apă caldă des și pentru perioade îndelungate.

În context, mai multe primării au decis să încerce să ajute, prin montarea unor echipamente care înfierbântă apă la punctele termice din oraș.

Primăria Sectorului 1: Secret total cu privire la soluțiile pentru iarna următoare

Prima care a anunțat, la finalului anului 2021, că instalează astfel de echipamente care să încălzească apă, la puncte termice din cartierul Aviației, a fost Primăria Sectorului 1.

Instituția a închiriat cu 94.000 lei echipamente alimentate cu motorină de la o firmă numită Aggreko South East Europe SRL. În plus, i-a dat acesteia și un contract pentru instalarea și mentenanța generatorului respectiv, în valoare de 42.000 lei.

Într-un interviu video pe care l-a acordat Hotnews.ro și care a fost difuzat pe 13 ianuarie 2022 (declarațiile despre subiect sunt în link, de la min 11.48 - n.red.), Armand susținea că echipamentele au fost puse în funcțiune și că, datorită lor, oamenii deserviți de un punct termic din Aviației (care are numărul 5 - n.red.) au avut apă caldă, când ceilalți din jur nu aveau. Armand susținea, la acel moment, că proiectul este un succes și că vrea să-l extindă.

Marea surpriză a venit ceva mai târziu, când Termoenergetica SA a comunicat perioadele în care a funcționat generatorul de la Aggreko.

Mai exact, potrivit companiei municipale Termoenergetica SA - până la momentul în care Armand a anunțat că proiectul e un succes pe care vrea să-l extindă - generatorul funcționase doar 12 ore, începând cu seara zilei de 7 ianuarie. Ulterior, a mai funcționat încă 168 de ore, până la finalul lunii martie. Per total, echipamentele au funcționat doar 7 zile și 7 ore, într-o perioadă de 4 luni.

Primăria Sectorului 1 a refuzat să ne comunice costurile reale ale utilizării echipamentelor de la Aggreko, deși am solicitat informațiile în baza Legii 544/2001.

Ceea ce ne-a transmis, în schimb, instituția - deși Clotilde Armand promisese în interviul de la Hotnews că va extinde proiectul - este că „specialiștii Primăriei Sectorului 1 urmează să analizeze și să ia o decizie în privința soluțiilor care urmează să fie implementate în sezonul rece 2022-2023”.

Una dintre aceste soluții - cel puțin pentru 10 scări de bloc din Cartierul Aviației - ar putea fi programul „Termoficare de la soare”. Este vorba despre un sistem cu panouri solare și pompe de căldură de tip aer-apă, care să intre în funcțiune ori de câte ori rețeaua centralizată nu va mai face față.

Clotilde Armand a vorbit despre acest proiect și a anunțat, inclusiv la evenimente, că probabil Primăria Sectorului 1 va accesa imediat bani europeni pentru „Termoficare de la Soare”.

Am vrut să aflăm în ce stadiu se află proiectul și când vom vedea tehnologia la lucru pentru prima oară.

Instituția ne-a transmis, în luna iunie, că firma care realizează studiul de fezabilitate pentru „Termoficare de la soare” contra sumei de 110.500 de lei - adică Install Data Protect SRL din Cluj - are termen să predea documentul finalizat primăriei pe 1 iulie 2022.

În ședința de Consiliu Local al Sectorului 1 de pe data de 29 iulie, un angajat al Primăriei Sectorului 1 a declarat că instituția a primit studiul de fezabilitate, pe care l-a pus pe un circuit pe de avizare.

spotmedia.ro a solicitat din timp respectivul studiu de fezabilitate, în temeiul Legii 544/2001, ca să înțelegem și să vă putem spune mai multe despre cum va funcționa sistemul.

Din păcate, deși am așteptat 30 de zile, primăria condusă de Clotilde Armand a refuzat să ne pună la dispoziție studiul de fezabilitate. Și ne-a oferit același răspuns ca și în cazul altor 3 solicitări de informații pe care nu le-a soluționat:

„Deși s-a împlinit termenul de 30 de zile prevăzut de art. 7, alin. 1 din Legea 544/2001, departamentul de specialitate nu ne-a transmis încă răspunsurile la întrebările dumneavoastră sau un punct de vedere pe această temă. Vom reveni cu informațiile solicitate de dumneavoastră imediat ce vom intra în posesia lor”.

Cu alte cuvinte - deși are o obligație certă, impusă de lege - primăria condusă de Clotilde Armand nu-și mai asumă niciun termen în care să soluționeze cele 4 solicitări de informații formulate de spotmedia.ro în temeiul Legii 544/2001.

Nu știm dacă, pe lângă studiul de fezabilitate, primăria de sector va mai avea nevoie și de proiectare pentru a putea începe instalarea echipamentelor. Dacă va fi nevoie și de așa ceva, va mai dura.

Oricum, Primăria Sectorului 1 ar trebui să organizeze proceduri de achiziție publică pentru echipamentele pe care le va instala și pentru serviciile de montaj. Dacă mai are timp să facă toate astea până la iarnă, e greu de spus.

Deși n-a început, în teren, nici faza pilot a proiectului, Clotilde Armand a încercat să extindă proiectul „Termoficare de la soare” și la alte zone din Sectorul 1. I-a blocat proiectele, până acum, de două ori, Consiliul Local.

Primăria Sectorului 2 nu mai închiriază „mini centrale”

Încă de pe 16 decembrie 2021, Consiliul Local al Sectorului 2 a votat un proiect prin care cerea acordul Consiliului General al Municipiului București (CGMB) să se asocieze cu Compania Municipală Termoenergetica SA.

Scopul: închirierea unor generatoare alimentate cu gaze (nu cu motorină ca acela închiriat de Clotilde Armand - n.red.) pentru 6 puncte termice, situate pe străzile: Vidin nr. 9, Ion Grigorescu 96, Cristea Mateescu 8, Ghica Tei 91, Oteșani 63 și Făinari 26.

Aceste puncte termice alimentează - potrivit Primăriei Sectorului 2 - 104 blocuri care ar avea șanse mai bune la apă caldă și căldură, odată cu montarea generatoarelor.

După ce am constatat, că - deși am ajuns la jumătatea lunii august 2022 - Primăria Sectorului 2 n-a lansat nicio licitație pentru a închiria echipamentele, l-am întrebat pe primarul de sector Radu Mihaiu (USR) care este situația proiectului și ce urmează.

Radu Mihaiu a precizat pentru spotmedia.ro că Primăria Sectorului 2 nu va mai închiria acele echipamente în regie proprie, în condițiile în care proiectul a fost preluat de Compania Municipală Termoenergetica SA.

„Pe 11 august, cele 6 puncte termice au fost incluse în Hotărârea Adunării Generale a Acționarilor (AGA) a Termoenergetica SA, prin care se porneşte achiziția de închiriere de cazane.

Sunt 24 de astfel de puncte (termice în care se vor pune cazane - n.red.), 6 dintre ele fiind cele de la Sectorul 2. Închirierea se va face (pentru o perioadă care va dura - n.red.) până la data de 30.04.2023.

Procedura nu s-a desfășurat încă, este în derulare la Termoenergetica, care a preluat acest proiect.

Aprobarea protocolului Termoenergetica prevede că el se executa/plătește doar dacă (echipamentele - n.red.) se montează anul asta.

Estimez că exista șanse rezonabile sa fie montate anul acesta”, a declarat primarul Sectorului 2, Radu Mihaiu, pentru spotmedia.ro.

Ce face Termoenergetica

Într-o conferință de presă, pe 23 iunie, Nicușor Dan a promis 10 „mini centrale” (de fapt, instalații alimentate cu gaze care au în alcătuire un cazan în care se încălzește apă pentru un punct termin - n.red.) . Ulterior - la solicitarea spotmedia.ro - PMB ne-a transmis și lista cu punctele termice unde urmau să fie instalate „mini centralele”, dar și lista completă a blocurilor care vor beneficia de pe urma tehnologiei.

Acum - pe lângă cele 10 „mini centrale” promise de Nicușor Dan și cele 6 pe care voia să le instaleze Radu Mihaiu - mai sunt în discuție în 8.

spotmedia.ro a cerut de la PMB informații despre punctele termice și adresele blocurilor care vor fi deservite de aceste 8 „mini centrale” suplimentare. Când ne va răspunde instituția, vom reveni cu detalii, pe larg.

În schimb, directorul general al Termoenergetica SA, Claudiu Crețu, ne-a confirmat că s-au purtat discuții și că există posibilitatea ca întregul proiect de instalare a „mini centralelor” să fie implementat de compania municipală. Rămâne să vedem dacă se va întâmpla sau nu.

Timpul rămas până la iarnă e scurt și orice întârziere poate pune în pericol proiectul.

Ceea ce face Termoenergetica SA acum este să monitorizeze desfășurarea proiectului centralei provizorii de pe locul fostei CET Titan, din preajma cartierului Colentina.

E un proiect pe care Nicușor Dan și ministrul Energiei, Virgil Popescu, l-au promis din primăvara anului 2021, adică în urmă cu un an și jumătate.

Termoenergetica SA a lansat licitația pentru proiect abia în noiembrie 2021. Și a anulat-o în primăvara anului 2022. A relansat, ulterior, procedura, care s-a finalizat, pe 10 iunie 2022, cu atribuirea unui contract către o asociere de firme condusă de Energofor SRL (singurii care au depus ofertă, la licitație - n.red.).

„În prezent se finalizează proiectul tehnic. Va fi gata, cel mai târziu, săptămâna viitoare (săptămâna aceasta - n.r.). Firma degajează terenul și va începe să își facă organizarea de șantier. Există șanse ca aceste echipamente să fie puse în funcțiune până la iarnă”, a precizat Claudiu Crețu pentru spotmedia.ro.

Ar fi un eșec major pentru administrația lui Nicușor Dan să nu reușească să pună în funcțiune această centrală provizorie. Practic, ar fi a doua iarnă fără această centrală, promisă încă din martie 2021.

Una peste alta, cât primăriile și companiile municipale se gândesc și se răzgândesc, timpul trece. Proiectele se implementează greu, și nu e clar deloc dacă vreo „mini centrală” sau vreun sistem de încălzire cu panouri solare și pompe de căldura se va instala până la iarnă.

...

Dacă te interesează, citește și despre cum funcționează sistemul de termoficare al Capitalei.

Sistemul de termoficare al Capitalei are două tipuri de componente: centralele care produc apă fierbinte și o rețea de conducte și puncte termice care distribuie acea apă.

Cele mai multe și mai mari centrale sunt ale ELCEN (deținut de Guvern). Vorbim despre CET Sud, CET Vest, CET Grozăvești și CET Progresu. Mai există, însă și CET Grivița, pe care o deține Consiliul Local al Sectorului 1. Și CET Casa Presei, care e a PMB și pe care o gestionează Termoenergetica SA. De asemenea, mai există un CET privat numit Vest Energo, deținut de omul de afaceri Constantin Bucur.

Dintre CET-urile ELCEN - adică acelea care duc greul producției de energie termică - singurul modernizat este CET Vest.

Rețeaua de distribuție aparține, însă, Primăriei Capitalei care a dat-o în exploatare Companiei Municipale Termoenergetica SA.

Această rețea e o megastructură alcătuită din: 954 km de conducte groase (magistrale), 1.027 de puncte termice și 2.963 de km de conducte mai subțiri.

În schema de mai jos puteți vedea principiul de funcționare a sistemului.

Centralele livrează apă fierbinte până în punctele termice, prin conducte magistrale. În punctul termic, apa de pe magistrale intră într-un schimbător de căldură și încălzește apa de pe alte țevi, mai subțiri. Abia acea apă din conductele subțiri va ajunge la robinetele și în calorifere noastre. În schimb, apa venită pe magistrală la punctul termic se va întoarce la centrala care a livrat-o. Grafic: Alexandru Nistor

Marea problemă este că rețeaua de conducte - construită între anii 1965 și 1990 - n-a fost întreținută. Conductele magistrale ar fi trebui înlocuite după 25 de ani de utilizare. Dar administrațiile Capitalei n-au vrut să dea bani pe așa ceva.

Din totalul de 954 de km de conductă magistrală, s-au înlocuit doar vreo 100 de kilometri, între 1998 și 2003.

Apoi au mai urmat vreo 15 ani în care nu s-a făcut aproape nimic.

Așa s-a trezit Bucureștiul cu aproximativ 80% dintre conductele magistrale învechite peste măsură, pline de găuri și gata să pocnească din moment în moment.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇