Circa 11.000 de locuitori din 104 blocuri pentru care Primăria Sectorului 2 și Termoenergetica SA vor monta echipamente care să încălzească apa din punctele termice nu vor mai plăti căldura și apa caldă la fel ca majoritatea bucureștenilor, ci vor avea un tarif separat.
Iată cum va funcționa acest sistem și ce urmează.
În ședința de joi, 16 decembrie, Consiliul Local al Sectorului 2 a decis să ceară Consiliului General dreptul de a încheia un protocol de colaborare cu Termoenergetica SA (firma care gestionează rețeaua de termoficare centralizată a Capitalei).
Scopul colaborării este ca Primăria Sectorului 2 să închirieze niște echipamente (un tip de cazane alimentate cu gaz), care să înfierbânte apa necesară pentru termoficare în zonele în care Termoenergetica – din raţiuni tehnice – nu poate livra apă suficient de caldă.
Primarul Radu Mihaiu a declarat la ședință că s-a făcut o selecție atentă a punctelor termice lângă care se vor monta echipamentele de încălzire a apei. Mai exact, s-au ales pentru program – dintre cele cu probleme – 6 puncte termice în zone în care alimentarea cu gaz nu e deficitară.
La ședință, consilerii PSD au întrebat despre costurile Sectorului 2 pentru închirierea echipamentelor. Primarul a spus că acestea vor putea fi calculate abia după semnarea protocolului.
Dar - a mai precizat Radu Mihaiu - acele costuri vor fi supuse aprobării Consiliului Local. Iar planul este ca aceste echipamente să fie puse în funcțiune abia iarna viitoare.
Social-democrații nu s-au lăsat convinși. Consilierul Constantin Iliescu, spre exemplu, a susținut că e o discriminare ca primăria să ajute doar 11.000 de oameni și să lase alte mii să stea în frig. Social-democrata Lenuța Popescu a susținut că e treaba Primăriei Capitalei să se ocupe de termoficare, nu a Sectorului 2, care, de fapt, ar trebui să investească altfel banii.
Până la urmă, cu 15 voturi pentru, 10 împotrivă și o abținere, proiectul a trecut, fără susținerea grupului PSD.
Iată cum va funcționa sistemul și ce ar trebui să se întâmple, în continuare.
104 blocuri alimentate separat de restul rețelei
Cele 6 puncte termice la care Primăria Sectorului 2 și Termoenergetica SA vor să monteze echipamentele de înfierbântare a apei se află în zona Tei - Obor, pe străzile: Vidin nr. 9, Ion Grigorescu 96, Cristea Mateescu 8, Ghica Tei 91, Oteșani 63 și Făinari 26.
Ne-am întrebat cum va funcționa, din punct de vederea tehnic, termoficarea, cu aceste echipamente.
În mod normal, centralele electrice de termoficare (CET) livrează apă fierbinte până în punctele termice, prin conducte magistrale.
În punctul termic, apa de pe magistrale intră într-un schimbător de căldură și încălzește apa de pe alte țevi, mai subțiri. Abia acea apă din conductele subțiri va ajunge la robinetele și în calorifere noastre. În schimb, apa venită pe magistrală la punctul termic se va întoarce la centrala care a livrat-o, pe conducte magistrale de retur.
Pentru punctele termice în care se vor monta aceste echipamente, situația va fi diferită, potrivit Termoenergetica SA și primăriei de sector.
Mai exact, la solicitarea SpotMedia.ro, Termoenergetica SA a transmis că „aceste echipamente vor fi folosite atunci când punctele termice funcționează deficitar și, pe cale de consecință, nu pot asigura parametrii contractuali sau în cazul producerii unor avarii pe magistralele care deservesc zona menționată”.
Primarul Sectorului 2, Radu Mihaiu, susține, însă, că, odată montate, aceste echipamente vor fi singurele care vor mai produce agent termic pentru cele 104 blocuri.
„Odată cu implementarea noilor echipamente în punctele termice prevăzute în protocol , acestea vor fi independente de sistemul actual de distribuție a agentului termic, agentul termic necesar respectivelor puncte termice fiind furnizat din acel moment strict de către aceste echipamente”, a precizat Radu Mihaiu pentru SpotMedia.ro.
Din punct de vedere tehnic, echipamentele care se vor monta urmează să preia apa din punctul termic și să o încălzească (folosind gazul drept combustibil).
Între echipamentul de încălzire a apei și schimbătorul de căldură din punctul termic se va forma un circuit închis al apei fierbinți. Iar apa care circulă prin acest circuit închis o va încălzi, prin schimbătorul de căldură, pe cea din rețeaua secundară de termoficare (alcătuită din conducte subțiri) și care ajunge în caloriferele și la robinetele bucureștenilor.
Practic - din înțelegerea noastră - noile echipamente și racord la schimbătorul de căldură din punctul termic înlocuiesc CET-ul și rețeaua magistrală de distribuție.
Cât vor plăti bucureștenii alimentați cu mini-centrale provizorii
„Cheltuielile cu combustibilul (pentru funcționarea mini-centralelor -n.red.) sunt în sarcina Termoenergetica, ei urmând să propună un tarif ce va fi reglementat de autoritătile abilitate, acest tarif va rezulta strict din aceste cheltuieli și va fi recuperat de la consumatori. Consumatorii ce vor fi deserviți de la aceste puncte termice vor achita prețul gigacaloriei la valoarea rezultată din acest tarif și nu vor mai fi taxați la valoarea gicacaloriei livrate de către ELCEN”, a precizat Radu Mihaiu pentru SpotMedia.ro.
Primarul a estimat, în ședința de Consiliu Local de joi, 16 decembrie, că există motive ca prețul plătit de gigacaloria produsă de echipamentele montate lângă punctele termice să fie mai mic decât cel pe care îl precepe acum Termoenergetica SA.
Am întrebat la Termoenergetica SA la ce prețuri pentru încălzire și apă caldă să se aștepte oamenii.
„Costurile pentru cetățeni vor fi calculate în funcție de soluția tehnică finală și vă vor fi comunicate ulterior”, a transmis Termoenergetica SA la solicitarea SpotMedia.ro.
Oricum, dat fiind faptul că aceste echipamente ar urma să fie puse în funcțiune abia iarna viitoare (2022 - 2023), Termoenergetica are timp din beșlug să calculeze un preț.
Clotilde Armand a adus deja mini-centrală, dar cu motorină
Primăria Sectorului 1 a propus o soluție similară pentru a alimenta mai bine cu agent termic blocurile de la capăt de rețea de termoficare, din Cartierul Aviației, arondate punctului termic nr 5.
Doar că a optat pentru niște echipamente care funcționează cu motorină (și-a închiriat și un tanc pentru carburant cu capacitate de 10.000 de litri) pe care le-a închiriat cu 94.000 de lei - prin încredințare directă - de la o firmă numită Aggerko South Est Europe SRL, filiala din România a unei companii importante de furnizare de soluții temporare de termoficare.
Tot companiei Aggerko South Europe SRL, Primăria Sectorului 1 i-a atribuit direct un contract de 42.000 de lei pentru punerea în fucțiune, montajul și întreținerea echipamentelor.
La solicitarea SpotMedia.ro, Termoenergetica a menționat că, din punct de vedere al rolului pe care îl au, echipamentele aduse de Clotilde Armand sunt similare cu cele pe care și le dorește Radu Mihaiu. Doar că acelea din Sectorul 1 funcționează cu motorină, iar cele din Sectorul 2 vor arde gaze.
De astfel de soluții este nevoie din cauză că sistemul de termoficare al Capitalei - neîntreținut corespunzător zeci de ani - cedează și nu mai poate asigura încălzirea corespunzătoare în multe zone din oraș.
...
Dacă te interesează, citește și despre cum funcționează sistemul de termoficare al Capitalei
Sistemul de termoficare al Capitalei are două tipuri de componente: centralele care produc apă fierbinte și o rețea de conducte și puncte termice care distribuie acea apă.
Cele mai multe și mai mari centrale sunt ale ELCEN (deținut de Guvern). Mai există și două centrale mai mici: CET Vest Energo (care este privat) și CET Grivița (care aparține Sectorului 1).
Rețeaua de distribuție aparține, însă, Primăriei Capitalei care a dat-o în exploatare Companiei Municipale Termoenergetica SA.
Această rețea e o megastructură alcătuită din: 954 km de conducte groase (magistrale), 1.027 de puncte termice și 2.963 de km de conducte mai subțiri.
În schema de mai jos puteți vedea principiul de funcționare a sistemului.
Marea problemă este că rețeaua de conducte - construită între anii 1965 și 1990 - n-a fost întreținută. Conductele magistrale ar fi trebui înlocuite după 25 de ani de utilizare. Dar administrațiile Capitalei n-au vrut să dea bani pe așa ceva.
Din totalul de 954 de km de conductă magistrală, s-au înlocuit doar vreo 100 de kilometri, între 1998 și 2003.
Apoi au mai urmat vreo 15 ani în care nu s-a făcut aproape nimic.
Așa s-a trezit Bucureștiul cu aproximativ 80% dintre conductele magistrale învechite peste măsură, pline de găuri și gata să pocnească din moment în moment.