Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a anunțat, la sfârșitul săptămânii trecute, că începe proiectarea unui nou drum expres, lung de 73,5 km, care va lega Focșani de Brăila.
E o veste bună, dar nu una care va schimba prea curând situația din trafic.
Aproape toate proiectele mari de infrastructură pornesc cu un anunț optimist. Iar, în acest moment, în etapa de proiectare se află deja zeci de drumuri expres. Problema nu e numărul de proiecte în pregătire, ci faptul că nici pe cele aflate deja în execuție nu reușim să le finalizăm la timp.
Un exemplu elocvent este Drumul Expres Brăila–Galați, care încă nu are o dată certă de inaugurare, deși porțiunea la care se lucrează acum ar fi trebuit să fie gata încă de anul trecut.
Pe 2 decembrie va începe proiectarea noului drum expres Focșani–Brăila, lung de 73,5 km și care va asigura „legătura între Autostrada Moldovei A7 – Podul peste Dunăre de la Brăila, Drumul Expres Brăila–Galați, Tulcea și Constanța”, a transmis CNIR.
De proiectare și execuție se va ocupa, în următorii trei ani și jumătate, Asocierea SA&PE Construct S.R.L. (lider), Spedition UMB, Tehnostrade S.R.L. și Arcada Company. Primele două firme fac parte din grupul omului de afaceri Dorinel Umbrărescu, iar Arcada Company este deținută de Spiru Mantu și Mihai Humă.
Finanțarea va veni din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Transport 2021–2027.
Miza: coridoarele Focșani–Tulcea și Focșani–Galați
Un drum expres între Focșani și Brăila este, în principiu, binevenit.
În prezent, tot firmele lui Dorinel Umbrărescu construiesc drumul expres de 10,76 km dintre Brăila și Galați. Când ambele șosele vor fi gata, șoferii vor putea veni dinspre Focșani pe drum de mare viteză până la Brăila. De acolo, podul peste Dunăre va asigura continuitatea spre Tulcea, iar drumul expres va permite acces rapid la Galați.
Pentru traficul ușor, dar mai ales pentru transportul de marfă, îmbunătățirea condițiilor va fi semnificativă. Va fi un progres real atunci când îl vom putea folosi.
Deocamdată, însă, firmele lui Dorinel Umbrărescu nu pot începe rapid un nou proiect, în condițiile în care drumul expres Brăila–Galați este încă în întârziere. Ministerul Transporturilor a anunțat de mai multe ori inaugurarea, fără ca lucrările să fie finalizate.
Ce ține în loc drumul expres Brăila–Galați?
CNAIR a semnat în aprilie 2021 contractul pentru drumul expres Brăila–Galați, lung de 10,7 km, cu Asocierea SA&PE Construct – Spedition UMB – Tehnostrade. Profilul este de patru benzi (două pe sens), cu viteză maximă de 120 km/h. Termenul inițial de execuție era de 34 de luni.
Lucrările au început în toamna lui 2021, dar nu s-au terminat nici astăzi.
În martie 2025, Sorin Grindeanu - pe atunci ministru al Transporturilor - anunța că stadiul fizic a ajuns la 90% și că urmează inaugurarea în vară. Vara a trecut, însă, iar drumul expres nu a fost inaugurat. Ulterior, Ministerul Transporturilor a transmis că inaugurarea se va face în această toamnă.
Nici acest termen nu mai este realist: lucrările la podul hobanat de pe traseu nu sunt finalizate.
Directorul executiv al Asociației Pro Infrastructura (API), Ionuț Ciurea, spune că nu există șanse ca drumul să fie inaugurat în 2025 și critică repetarea promisiunilor nerealiste.
„Nici nu mai știu ... poate trăiesc eu într-un univers paralel. Podul ăla hobanat n-a fost promis și pentru anul trecut? Apoi, n-a fost promis și pentru anul ăsta, de câteva ori? Parcă așa!
Nu se va inaugura anul ăsta. Sigur, e podul puțin mai pretențios. Că hobanele (cablurile de susținere - n.red.) trebuie montate, trebuie tensionate... Și pe lângă tot ce mai e de făcut pe acolo, cum ar fi de așternut asfalt, mai sunt de făcut și teste. E pa! pentru anul acesta!
Rămâne pentru la anul. Când la anul? Păi ... când o vrea constructorul!”, a declarat Ionuț Ciurea, pentru spotmedia.ro.
Potrivit acestuia, în 2024 - an electoral - firmele lui Dorinel Umbrărescu au livrat lucrări chiar cu compromisuri de calitate, iar acum beneficiază de extensii de termene, nu de penalități.
Planuri avem. Dar vom avea și banii?
Ionuț Ciurea atrage atenția și asupra problemei de fond: capacitatea statului de a finanța marile proiecte.
„Pe Programul Transport, spre exemplu, din costurile eligibile - care nu acoperă tot costul real - statul pune 60%, iar granturile europene reprezintă 40%.
Costurile neeligibile - cum ar fi exproprierile și mutarea rețelelor de utilități - sunt concentrate, de regulă, în mare parte, în prima parte a contractului.
Regula de bază este că trebuie să ai putere de plată. Atât pe termen scurt, că trebuie să plătești facturile integral și abia apoi să îți recuperezi banii din granturile europene. Cât și pe termen lung, pentru că, așa cum spuneam, Programul Transport, semnificativ sub 50% din sume ți se întorc.
În plus, s-ar putea să ne trezim prin 2028 cu multe drumuri în lucru - poate chiar Drumul Expres Focșani -Brăila, pe finalul Programului Transport. Și vom avea o problemă, pentru că sunt multe proiecte care vor mânca mulți bani ...”, a mai precizat Ionuț Ciurea.
Câte drumuri expres avem și câte sunt în pregătire?
Singurul drum expres de lungă întindere deschis în România este Craiova–Pitești (121 km).
Există, în plus, câteva segmente scurte construite la profil de drum expres, precum cei 4,96 km între DN1 și A3 la Tureni sau cei 13 km care leagă Centura Oradea de A3.
În rest, România are în pregătire - la nivel de documentații, în principal studii de fezabilitate - peste 1.154 km de drum expres.
Conform Stadiului Proiectelor în Derulare prezentat de CNAIR, acestea sunt:
- Filiași – Drobeta Turnu Severin → 82 km
- Satu Mare – Baia Mare → 55 km
- Brăila – Tulcea → 61,63 km
- Buzău – Brăila → 111 km
- Ovidiu – Tulcea → 121 km
- Ploiești – Găești → 81,5 km
- Suceava – DN2H – Siret → 55,7 km
- Tișița – Albița → 140 km
- Domașnea – Caransebeș → 45 km
- Cluj – Dej → 69,5 km
- Satu Mare – granița Ungaria → 10,9 km
- Craiova – Târgu Jiu → 110 km
- Bacău – Piatra Neamț → 51 km
- Caransebeș – Lugoj → 50 km
- București – Târgoviște → 61 km
Puteți găsi toate detalii - cu proiectanți, termene și observații pentru fiecare proiect - aici.
Planuri, așadar, avem din belșug. Rămâne de văzut dacă vom găsi banii și capacitatea administrativă pentru a construi aceste drumuri.