Cloud-ul privat guvernamental ar trebui să prindă contur, în curând.
Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) a atribuit contracte de peste 435 milioane de lei pentru dotarea centrelor sale de date și pentru diverse servicii. Și are în curs cea mai mare licitație pe care a lansat-o până acum, în valoare de peste 576 milioane de lei.
În paralel, Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) a lansat o licitație pentru realizarea unei componente din acest cloud guvernamental, numită „cloud dedicat”, dar și alte câteva proceduri mai mici. Până în toamna lui 2025, are de mutat bazele de date de la cel puțin 30 de instituții, în acest cloud.
Și n-ar fi exclus ca și niște autorități locale să-și creeze propriile componente de cloud. N-ar fi neapărat necesare, dar i-ar face pe unii aleși locali să se simtă mai în siguranță.
Guvernul României își dorește un cloud privat guvernamental. Vorbim despre o infrastructură care să adune, într-un sigur loc, toate bazele de date ale administrației publice centrale.
Avantajele: eficiență sporită cu costuri mai mici și, posibil, servicii publice de mai bună calitate pentru cetățeni.
Pentru acest proiect, România accesează puțin peste 561 milioane de euro din PNRR (echivalentul a circa 2,7 miliarde de lei).
De gestionarea acestui cloud privat guvernamental se vor ocupa Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) și Serviciul Român de Informații (SRI).
Se vor realiza mai multe centre de date la București, Sibiu, Brașov și Timiș.
STS: atribuiri de aproape 435 milioane de lei. Alte 576 milioane de lei, la o licitație contestată
STS și-a selectat deja, prin licitații, furnizori de echipamente și servicii pentru cloud-ul privat guvernamental.
Iată datele pe care le-am identificat în Sistemul Informatic Centralizat de Achiziții Publice (Sicap):
- pentru amenajarea centrului principal de date de la București, asocierea Synotech Global Services Romania - Innova Engineering (singura participantă la licitație, dar care va subcontracta alte 4 firme) va primi 89.307.320 lei. Toate detaliile despre atribuire - aici.
- pentru amenajarea și furnizarea de echipamente pentru centrul de date secundar I de la Cristian (Brașov), aceeași asociere de firme Synotech Global Services Romania - Innova Engineering (care va subcontracta alte 3 firme) va primi încă 39.786.533 lei. Detalii despre atribuire - aici.
- pentru amenajarea centrului secundar II de date de la Sibiu, asocierea BT Best Tools Company (care va subcontracta și Sigura Total Fire & Building Engineering SRL) - Marctel SIT va primi 14.964.666 lei. Detalii despre procedură - aici.
- pentru furnizarea de echipamente DWDM, asocierea Universal Card System - Ingenio Software va primi, printr-un acord cadru, suma de 103.090.007 lei. Detalii despre procedură - aici.
- pentru echipamente WAN, Metaminds SRL va primi, printr-un acord cadru, 103.768.280 lei. Detalii despre atribuire - aici.
- pentru echipamente și soluții de comunicație și distribuție, în baza unor acorduri cadru, Datanet Systems SRL ia 62.392.555 lei. Iar Metaminds SRL ia 21.643.500 lei.. Detalii despre procedură - aici.
Per total, puțin peste 435 milioane de lei au fost deja atribuiți către asocieri de firme, pentru echipamente și servicii destinate centrelor de date ale STS, gestionate cu ADR și SRI.
În plus, STS are în curs licitația cu cea mai mare valoare de până acum.
De fapt, Asocierii Metaminds și Trencadis Corp SRL i-a atribuit STS procedura. Dacă se ajungea la semnarea contractului, firmele urmau să încaseze 576.286.068 lei pentru furnizarea de soluții de cloud computing.
Dar atribuirea a fost contestată de asocierea de firme clasată pe locul 2, la evaluarea ofertelor.
Această asociere e formată din Kotron Services România (care vrea să subcontracteze Safetech Innovations) - Taikun.cloud a.s - (Trend Import Export SRL). Problema se va tranșa la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) și, probabil, în instanță. Detaliile despre această procedură aici.
3 licitații ale ADR. Și de ce a apărut un „cloud dedicat”
Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) a lansat, în luna iunie 2024, o licitație pentru realizarea unui „cloud dedicat”.
Oferă 418.741.074 lei. Până acum, s-a înscris un singur ofertant: Vodafone, care va subcontracta alte 7 firme. Detalii despre procedură - aici.
Pentru că despre „cloud-ul dedicat” se vorbește de mai puțin timp, în spațiul public, l-am întrebat pe expertul în e-guvernare Andrei Nicoară - invitat la podcastul Digital Shift - de ce îl facem și care e rostul lui.
„Cloud-ul dedicat nu e un proiect mai nou.
Fiecare face ceea ce se pricepe. STS-ul lucrează, în general, cu open source (o practică de a produce produse finite cu acces liber la codul-sursă - n.red.) pentru că e genul de instituție care vrea să înțeleagă cum funcționează lucrurile, să le stăpânească. Își iau responsabilitatea foarte în serios.
Iar când folosești un produs COTS, te cam bazezi pe furnizor și pe faptul că el chiar va face ce spune că face. N-ai foarte multe mijloace să înțelegi exact cum funcționează lucrurile.
COTS (commercial-off-the-shelf - lb.engl.) este produsul pe care-l cumperi de la magazin. E CD-ul pe care-l cumperi, îl bagi, în 10 minute funcționează. Nu știi cum, dar aia e. Ai plătit, ai primit un serviciu.
Pentru cloud-ul privat guvernamental, s-a scris de la început că va fi și o componentă cu produse COTS.
Dar pe aceste produse COTS, care sunt mult mai performante decât produsele open source - iarăși o să fiu contrazis, dar cam asta e realitatea, că nimeni nu dă bani de nebun, dacă ar putea să ia pe gratis - funcționează majoritatea aplicațiilor guvernamentale. (...)
Noi vrem să mutăm aplicații din curtea instituției publice în cloud. Dar mutarea nu se poate face întotdeauna foarte simplu. Trebuie parcurs un drum, e un efort de adaptare.
Drumul ăsta este mai complicat sau mai simplu, în funcție de cât de mare este diferența dintre punct de unde pleci și punctul unde ajungi.
Și, atunci, dacă vreau să mut o aplicație de pe o bază de date Oracle on prem - adică de la mine de acasă – în cloud, e mult mai simplu să o mut tot într-o bază de date Oracle decât într-una open source.
Dacă o mut într-o bază de date open source, practic o rescriu. Și e un efort mare, comparabil cu cel pe care l-am făcut prima oară când am scris-o.
Și ei au zis așa: «Facem un colț în cloud-ul privat guvernamental în care punem niște software COTS. Și mutăm aplicațiile acolo.
Foarte rezonabil la momentul respectiv. Dar a devenit o problemă. Trebuie să mutăm aplicațiile. Iar asta e în sarcina ADR, care are 100 de milioane de euro pentru a muta minim 30 de aplicații.
ADR – când a văzut ce are de făcut - mă gândesc că a zis «Măi, timpul-i scurt, hai să căutăm soluția mai simplă. Să le mutăm pe toate în soluții COTS»
Aici e problema. Una, că aplicațiile sunt destul de multe și de mari. Apoi, deja chestiunea asta devine o politică publică. Iar înainte, politica publică era să ne bazăm pe open surse și COTS să fie excepția. Iar acum COTS este de bază și open source a devenit ceva exotic.
A fost un mic conflict de responsabilități, din cauză că deja volumul de COTS era mult prea mare, iar STS-ul nu e prieten cu COTS-ul.
Și atunci a ajuns ADR-ul să-și facă așa, un fel de mini cloud, în interiorul cloud-ului mare, adică a celui privat guvernamental.
De acest mini cloud, ADR se va ocupa de la cap la coadă. El va fi în data center-ul STS-ului, dar răspunderea pentru cum funcționează acele aplicații COTS va fi a ADR-ului”, ne-a explicat expertul în e-guvernare, Andrei Nicoară.
ADR a mai lansat încă 2 licitații, cu o valoare totală de 750.100 lei, prin care caută firme care să facă publicitate pentru implementarea proiectului de cloud guvernamental (detalii despre procedură aici) și a migrării de date în cloud (detalii despre procedură aici).
ADR trebuie să susțină, până toamna viitoare, migrarea bazelor de date a cel puțin 30 instituții în cloud-ul guvernamental, potrivit angajamentelor asumate de România în cadrul PNRR.
Cloud-urile regionale, fără SRI
La începutul anului 2023, Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest a anunțat că a pus bazele unui cloud regional, în baza unei asocieri a STS cu administrațiile din Bihor, Bistrița-Năsăud, Maramureș, Satu Mare, și Sălaj.
„De fapt, sunt 5 cloud-uri regionale.
Au împărțit județele pe regiuni. Și într-un singur județ din cele asociate, pe regiuni, s-ar fi făcut un cloud regional.
Din punctul meu de vedere, este, în esență, o prostie. Arată - ca simptom destul de scump - niște pitici pe creier care există la nivelul administrației locale.
Oricum nu-și țin datele „la ei”. Cloud-ul ăla regional va fi făcut de STS, cu aceeași tehnologie ca și cloud-ul privat guvernamental. Diferența fiind că va fi și un mic data center în unul din județele respective. Că datele sunt acolo sau la unul dintre cele 4 data centre naționale ale STS nu are nicio relevanță.
Singura diferență este că în cloud-urile regionale nu este implicat SRI. (..) administrația publică are o problemă cu SRI-ul. Și nu nejustificat.
O are de pe vremea când corupția era fixată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) ca obiectiv pentru SRI. Când s-a luat acea decizie, pe vremea lui Băsescu, SRI a devenit un dușman. Te putea băga în belele.
Asta este explicația pentru care cloud-urile regionale se fac fără SRI”, a mai declarat Andrei Nicoară.
E bine sau rău că STS face cloud-ul, cu implicarea SRI?
L-am întrebat pe Andrei Nicoară dacă e bine sau rău că STS face cloud-ul privat guvernamental, cu implicarea SRI. Riscăm să ne trezim, fără veste, într-o societate distopică, în care serviciile de informații ne pot urmări, neîngrădite?
„Foarte complicată discuția. În primul rând, nu este posibil un răspuns «Da» sau «Nu».
Există o gamă de opțiuni realiste, puse pe masă. Și cine decide nu poate alege decât una dintre opțiunile respective. Cam așa funcționează viața reală. Nu putem să facem lucrurile cum ne dorim, facem lucrurile cum putem!
În privința asta, desigur, s-au pus probleme de natură tehnică și probleme de natură instituțională.
Din punct de vedere tehnic, resursa necesară pentru a face un proiect de acest gen este la STS și la Cyberint (centru al SRI-ului).
Putea și altcineva? Putea să fie o companie privată, angajată să joace rolul acestor două instituții.
E de discutat: cât ar fi costat, în ce măsura ar fi fost de încredere și dacă respectiva companie privată merita să primească accesul la aceste date. Pe modul de gândire pe care l-ați prezentat dumneavoastră, potrivit căruia cine e administratorul sistemului face ce vrea în el”, a mai declarat Andrei Nicoară.
Pentru mai multe detalii despre cloud-ul guvernamental, ascultă integral episodul podcastului Digital Shift al cărui invitat este expertul în e-guvernare Andrei Nicoară.